fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

”Coronoia” – Raportul unui înalt funcționar de stat german, despre „giganticele pagube colaterale” provocate de Covid în Germania. ”Avem o falsă alarmă globală” – a scris funcționarul în Raportul său

de Iulian Soare , 31.5.2020

Raportul unui înalt consilier guvernamental despre modul dezastruos în care guvernul german  a gestionat criza Corona, califică drept un fiasco acest răspuns la epidemie. Stephan Kohn (foto), autorul raportului, a fost între timp suspendat din funcția deținută la Ministerul de Interne german, potrivit unei sinteze din presa germană publicată de Hotnews.ro.

Autorul consideră că toate măsurile împotriva noului coronavirus drept o „falsă alarmă globală” și acuză statul ca fiind „unul dintre cei mai mari producători de fake news. În loc să prevină decesele, măsurile luate provoacă mult mai multe victime, ca „pagube colaterale”, a scris Stephan Kohn în raportul său.

Raportul a fost publicat ca document oficial al unității „Protecția infrastructurii critice”, una dintre cele șase unități din departamentul „Managementul crizelor și protecția civilă”.

Funcționarul de stat german (nivel A14) este referent de specialitate și conduce proiectul „Reînnoirea strategiei naționale KRITIS”, care se ocupă de infrastructuri critice în dificultate.

După apariția publică a „Documentului 93”, Ministerul de Interne i-a dat lui Kohn „interdicție de exercitare a atribuțiilor de serviciu”.

Trimis și demis

Analiza gestionării crizei Corona a fost trimisă vineri, 23 mai, sub antetul ministerului. Ea a fost inițial adresată superiorilor săi și echipei de criză din Ministerul de Interne, fiind ulterior expediată și echipelor de criză din statele federale, ca fisier PDF.

Sâmbăta trecută au apărut primele relatări în mass-media germană, cu preluări pe bloguri și rețelele de socializare.

Ministrul de Interne, Horst Seehofer (CSU), a menționat miercuri incidentul, în conferința de presă. El a spus că oricine își poate spune părerea, însă impresia generală care s-a creat a fost că opinia privată, împărtășită de acest funcționar, ar fi exprimat poziția oficială a Ministerului.

Un purtător de cuvânt al acestuia afirmase, anterior, că interdicția de serviciu dată lui Kohn se referă la „scrierea sub antet al Ministerului Federal al Internelor”.

La începutul lunii mai, ministrul Sănătății, Jens Spahn, și cancelarul Angela Merkel greșiseră cu 11.000 de persoane „în sus”, numărul infectaților cu coronavirus, greșeală mărturisită la televiziunea de stat ARD și preluată în știri.

Iată ce scrie acum Bild.de, despre Kohn și profesorul Dr. med. Schirmacher, de la Clinica Universității din Heidelberg, care îl susține. „Documentul lui Stephan Kohn provoacă în prezent o reală agitație: în el se avertizează despre numeroase decese, din cauza măsurilor Corona luate de stat. Rezultatul: Kohn trebuie să renunțe la postul său la Ministerul de Interne! Însă el nu este singur, cu tezele sale, ci primește sprijin din partea prof. Peter Schirmacher – din cercul consilierilor lui Merkel!”

Alarmă falsă?

În raportul său, Stephan Kohn îl citează pe secretarul general al ONU, António Guterres, care în 10 aprilie vorbea despre un risc fundamental: „Punctele slabe și deficiențele de pregătire, care au fost evidențiate de această pandemie, oferă informații despre cum ar putea arăta un atac bio-terorist – iar deficiențele ar putea să crească acest risc”.

Concluzia lui Kohn: „Conform analizelor noastre, o deficiență gravă în Germania este lipsa unui sistem adecvat de analiză și evaluare a pericolelor în situații de criză. Fără o evaluare a riscului corectă, nu poate există o planificare adecvată și eficientă a măsurilor. Până acum, de fapt politicul a avut șansele mult reduse, de a lua decizii corecte.”

(Citiți și: ””La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de guvernare nr. 94 – Sumarul”)

În rezumatul preliminar al analizei sale, autorul face câteva observații șocante:

„Efectele observabile ale COVID-19 nu oferă dovezi suficiente că – din punct de vedere al efectelor asupra sănătății societății în ansamblu – este mai mult decât o alarmă falsă. Probabil că noul virus nu a prezentat în niciun moment un risc pentru populație, care să fi depășit nivelul normal (cifra comparativă este rata obișnuită de deces în Germania). În principal, Corona ucide oamenii care, statistic, mor anul acesta deoarece au ajuns la sfârșitul vieții, iar corpurile lor slăbite nu mai pot face față stresului zilnic aleatoriu (inclusiv cei aproximativ 150 de viruși știuți în prezent)”.

Pericolul Covid-19 ”a fost supraestimat”, consideră Kohn, scriind că sunt „nu mai mult de 250.000 de decese cauzate de Covid-19 la nivel mondial într-un sfert de an, față de 1,5 milioane de decese în timpul valului de gripă 2017/2018”. „Pericolul este, evident, nu mai mare decât cel al multor altor virusuri. Avem, cel mai probabil, de-a face cu o alarmă falsă globală, care a rămas nedetectată mult timp”.

Faptul că presupusa alarmă falsă a rămas nedetectată timp de câteva săptămâni s-ar datora, în principal, următorului fapt: cadrul aplicabil pentru acțiunea echipei de criză și gestionarea crizelor într-o pandemie nu conține instrumente de detectare adecvate, care să declanșeze automat o alarmă și să inițieze încetarea imediată a măsurilor, de îndată ce fie un avertisment pandemic se dovedește a fi o falsă alarmă, fie se întrevede că daunele colaterale – și în special aspectele care distrug viața umană – amenință să devină mai mari decât aspectul sănătate”.

Gigantice daune colaterale

„Daunele colaterale (complet inutile) cauzate de criza Corona au devenit acum gigantice. O mare parte din aceste pagube vor deveni evidente doar în viitorul apropiat și îndepărtat. Acest lucru nu mai poate fi prevenit, ci doar limitat”, se scrie în raport.

„Rezistența sistemului global extrem de complex și puternic interdependent al infrastructurilor critice a scăzut. Societatea noastră trăiește acum cu o vulnerabilitate crescută și riscuri implicit mai mari, ale infrastructurilor vitale. Aceasta poate avea consecințe fatale, dacă apare o pandemie cu adevărat periculoasă, sau o altă amenințare”.

„Măsurile de protecție ordonate de stat, precum și diversele activități sociale și inițiative concepute inițial pentru a proteja împotriva daunelor colaterale, dar pierzându-și acum toate semnificațiile, sunt încă în mare măsură în vigoare. Este recomandat să fie ridicate complet și curând, pentru a proteja populația – în special în ce privește decesele suplimentare inutile – și pentru stabilizarea situației potențial precare, în infrastructurile critice”.

Deficitele și eșecurile în gestionarea crizelor au avut și consecința unei medieri incorecte a informațiilor, deci „s-a declanșat dezinformarea populației”. „Un reproș ar putea fi: Statul a fost, în criza Corona, unul dintre cei mai mari producători de știri false”, se mai arată în analiza echipei KM4, coordonată de Kohn.

Documentul de 93 de pagini poate fi vizualizat aici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.5.2020

Un raspuns

  1. Dragomir Sangeorzan
    1.6.2020, 7:56 pm

    Alt idiot care nu pricepe că:

    – măsurile de izolare, prevenție, igienă etc. au avut efect, salvând multe vieți
    – atitudinea de „lasă că oricum murea curând” e la nivel de sociopatie
    – încă nu s-a terminat

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult