Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Corina Crețu: Fondurile structurale nu pot fi utilizate ca mijloc de presiune în chestiunea refugiaților

de Vladimir Ionescu 25.3.2017

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allemagne Zeitung (FAZ) că se opune aplicării de sancțiuni țărilor din Europa de Est și refuză să utilizeze fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni în chestiunea refugiaților.

O serie de politicieni europeni au solicitat reducerea finanțării acordate statelor membre UE din estul Europei care nu dau dovadă de suficientă solidaritate în ceea ce privește criza refugiaților sau care fac dumping fiscal pe cheltuiala statelor vecine.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, refuză însă categoric asemenea cereri, anunță Agerpres, care citează interviul oferit FAZ de Corina Crețu: ”Noi trebuie să unim statele membre, nu să le întărâtăm unele împotriva celorlalte”. Comisarul a adăugat că ”acest lucru este valabil în mod special în ceea ce privește criza refugiaților”.

”Este într-adevăr o problemă că există tot mai puțini europeni cu normă întreagă și tot mai mulți cu jumătate de normă”, a avertizat ea. Acest lucru nu se poate însă rezolva de către UE prin corelarea fondurilor structurale cu exprimarea solidarității în alte domenii de politică. Dimpotrivă, o politică regională de succes este și în interesul statelor membre înstărite, cum ar fi Germania și Austria, a declarat Corina Crețu. Ele sunt cele care beneficiază de contracte atunci când UE sprijină, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii prin fondurile sale structurale. Iar economia germană are de profitat dacă statele est-europene recuperează decalajul economic și puterea de cumpărare din aceste țări crește.

O diminuare a sprijinului financiar pentru anumite state membre ale UE, ca Polonia și Ungaria, ar fi oricum posibilă cel mai devreme în cadrul următoarei perioade financiare, care începe în 2021. Dezbaterea pe această temă urmează să înceapă deja anul acesta.

În special Polonia ar avea mult de pierdut. Această țară este cel mai important beneficiar net de fonduri din UE. Ea a primit, recent, cu 9,5 miliarde de euro mai mult de la bugetul UE decât a plătit, iar cea mai mare parte din acești bani o reprezintă fondurile structurale.

În opinia Corinei Crețu, fondurile structurale pot juca un rol cu adevărat important în rezolvarea crizei refugiaților. ”O serie de regiuni au ajuns să se confrunte cu provocări imense din cauza acestei crize. În ceea ce le privește, trebuie să dăm dovadă de aceeași solidaritate ca și în cazul regiunilor care au fost afectate de dezastre naturale”, a mai spus ea.

Comisarul european s-a pronunțat ferm împotriva ideii de a concentra fondurile structurale din următoarea perioadă financiară doar pe statele membre mai sărace. ”Nu ar trebui să reducem în nici un caz fondurile structurale acordate regiunilor bogate”, a declarat ea.

Pe de altă parte, retragerea contribuitorului net Marea Britanie va crea un gol în bugetul UE. În cazul în care alte țări, cum ar fi Germania sau chiar și Austria, nu sunt dispuse să contribuie mai mult la acest buget, UE va trebui să își reducă cheltuielile. Totodată, sunt necesare mai multe fonduri pentru alte cheltuieli, nu în ultimul rând fiind cele legate de criza refugiaților. De aceea, se înmulțesc vocile care doresc să reducă și redirecționeze finanțarea din fonduri structurale.

Chiar și țările bogate, precum Germania, depind încă de un sprijin financiar, în domenii cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii sau inovarea, a spus Corina Crețu. ”Studiile arată că băncile creditează mai degrabă întreprinderile care sunt, de asemenea, cofinanțate din fondurile structurale europene”, a subliniat ea. Dacă luăm în considerare Germania, politica de coeziune a creat doar în această țară 100.000 locuri de muncă în perioada recentă.

”Cei ce doresc ca sprijinul financiar din fonduri structurale să se concentreze doar pe regiunile mai sărace nu au înțeles că nu mai investim de mult doar în piatră și beton, ci că facem o politică de coeziune modernă”, a adăugat comisarul european.

Mai mult, există diferențe mari ale nivelului de prosperitate între diferitele regiuni chiar și în interiorul țărilor bogate. De exemplu, politica de coeziune a UE a jucat un rol major în dublarea produsului intern brut din noile landuri federale germane (fosta RDG), comparativ cu 1991. “Pentru astfel de regiuni, avem un sprijin financiar din fonduri structurale în funcție de nevoile lor”, a spus Corina Crețu, citată de FAZ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult