fbpx

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Sănătatea perfectă: peste 40% din spitale nu raportează nici măcar o infecție nosocomială sau eroare medicală

Peste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM)… Mai mult

13.06.2021

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

Corina Crețu: Fondurile structurale nu pot fi utilizate ca mijloc de presiune în chestiunea refugiaților

de Vladimir Ionescu 25.3.2017

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allemagne Zeitung (FAZ) că se opune aplicării de sancțiuni țărilor din Europa de Est și refuză să utilizeze fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni în chestiunea refugiaților.

O serie de politicieni europeni au solicitat reducerea finanțării acordate statelor membre UE din estul Europei care nu dau dovadă de suficientă solidaritate în ceea ce privește criza refugiaților sau care fac dumping fiscal pe cheltuiala statelor vecine.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, refuză însă categoric asemenea cereri, anunță Agerpres, care citează interviul oferit FAZ de Corina Crețu: ”Noi trebuie să unim statele membre, nu să le întărâtăm unele împotriva celorlalte”. Comisarul a adăugat că ”acest lucru este valabil în mod special în ceea ce privește criza refugiaților”.

”Este într-adevăr o problemă că există tot mai puțini europeni cu normă întreagă și tot mai mulți cu jumătate de normă”, a avertizat ea. Acest lucru nu se poate însă rezolva de către UE prin corelarea fondurilor structurale cu exprimarea solidarității în alte domenii de politică. Dimpotrivă, o politică regională de succes este și în interesul statelor membre înstărite, cum ar fi Germania și Austria, a declarat Corina Crețu. Ele sunt cele care beneficiază de contracte atunci când UE sprijină, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii prin fondurile sale structurale. Iar economia germană are de profitat dacă statele est-europene recuperează decalajul economic și puterea de cumpărare din aceste țări crește.

O diminuare a sprijinului financiar pentru anumite state membre ale UE, ca Polonia și Ungaria, ar fi oricum posibilă cel mai devreme în cadrul următoarei perioade financiare, care începe în 2021. Dezbaterea pe această temă urmează să înceapă deja anul acesta.

În special Polonia ar avea mult de pierdut. Această țară este cel mai important beneficiar net de fonduri din UE. Ea a primit, recent, cu 9,5 miliarde de euro mai mult de la bugetul UE decât a plătit, iar cea mai mare parte din acești bani o reprezintă fondurile structurale.

În opinia Corinei Crețu, fondurile structurale pot juca un rol cu adevărat important în rezolvarea crizei refugiaților. ”O serie de regiuni au ajuns să se confrunte cu provocări imense din cauza acestei crize. În ceea ce le privește, trebuie să dăm dovadă de aceeași solidaritate ca și în cazul regiunilor care au fost afectate de dezastre naturale”, a mai spus ea.

Comisarul european s-a pronunțat ferm împotriva ideii de a concentra fondurile structurale din următoarea perioadă financiară doar pe statele membre mai sărace. ”Nu ar trebui să reducem în nici un caz fondurile structurale acordate regiunilor bogate”, a declarat ea.

Pe de altă parte, retragerea contribuitorului net Marea Britanie va crea un gol în bugetul UE. În cazul în care alte țări, cum ar fi Germania sau chiar și Austria, nu sunt dispuse să contribuie mai mult la acest buget, UE va trebui să își reducă cheltuielile. Totodată, sunt necesare mai multe fonduri pentru alte cheltuieli, nu în ultimul rând fiind cele legate de criza refugiaților. De aceea, se înmulțesc vocile care doresc să reducă și redirecționeze finanțarea din fonduri structurale.

Chiar și țările bogate, precum Germania, depind încă de un sprijin financiar, în domenii cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii sau inovarea, a spus Corina Crețu. ”Studiile arată că băncile creditează mai degrabă întreprinderile care sunt, de asemenea, cofinanțate din fondurile structurale europene”, a subliniat ea. Dacă luăm în considerare Germania, politica de coeziune a creat doar în această țară 100.000 locuri de muncă în perioada recentă.

”Cei ce doresc ca sprijinul financiar din fonduri structurale să se concentreze doar pe regiunile mai sărace nu au înțeles că nu mai investim de mult doar în piatră și beton, ci că facem o politică de coeziune modernă”, a adăugat comisarul european.

Mai mult, există diferențe mari ale nivelului de prosperitate între diferitele regiuni chiar și în interiorul țărilor bogate. De exemplu, politica de coeziune a UE a jucat un rol major în dublarea produsului intern brut din noile landuri federale germane (fosta RDG), comparativ cu 1991. “Pentru astfel de regiuni, avem un sprijin financiar din fonduri structurale în funcție de nevoile lor”, a spus Corina Crețu, citată de FAZ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia deschide a patra anchetă împotriva Google – sunt verificate serviciile de publicitate

Iulian Soare

Comisia Europeană a anunțat marți că a deschis o investigație împotriva Google, urmând să verifice dacă compania își favorizează propriile servicii de publicitate în detrimentul… Mai mult

Stiri

Fără domiciliu în cartea de identitate – propunere USR PLUS. Măsura ar forța interoperabilitatea bazelor de date

Razvan Diaconu

USR-PLUS va propune coaliției de guvernare o modificare de structură la cartea de identitate, astfel încât aceasta să nu mai conțină adresa de domiciliu a… Mai mult

Stiri

Volumul de mărfuri încărcate în porturile României a scăzut față de trimestrul 1 al anului 2020

Adrian N Ionescu

Volumul de mărfuri încărcate în porturile maritime ale României a scăzut cu 6,3% în primele trei luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă a… Mai mult

Stiri

Primele imagini cu noul Duster „robust și accesibil”

Adrian N Ionescu

Dacia a prezentat primele informații despre noul model Duster, care va fi comercializat din septembrie 2021 în versiunile 4×2 și 4×4. Noul Duster va fi… Mai mult

Europa

G20 va aproba acordul OECD privind impozitul minim global pe profit

Iulian Soare

Grupul G20 va aproba, la reuniunea din 9-10 iulie, un acord care stabilește un impozit minim global pe profit și va solicita finalizarea lucrărilor tehnice,… Mai mult

Europa

Raport ONU: 8.500 de copii folosiți ca soldați și 8.400 uciși sau mutilați, în conflictele armate din 2020

Iulian Soare

Peste 8.500 de copii au fost folosiți anul trecut pe post de soldați în conflicte armate ce au avut loc anul trecut în lume, iar… Mai mult

Stiri

VIDEO Constantin Toma, primar Buzău: Putem vorbi de digitalizare după ce scoatem risipa din sistemul de stat

Redacţia

 Problema României la capitolul digitalizare, afirmă Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, este legată de faptul că, în lipsa unei viziuni strategice, procesul a început… Mai mult