Comisarul european Corina Creţu a încercat, joi, să convingă Guvernul de la Bucureşti să dubleze utilizarea instrumentelor financiare în exerciţiul bugetar 2014-2020.
Oficialul european, care a participat la conferința internațională „Oportunități de finanțare pentru IMM” organizată la București, a explicat că întreprinderile mici şi mijlocii sunt „actorii principali în procesul de creare de locuri de muncă în UE, iar ieşirea din criză şi repornirea motoarelor economice ale Europei nu pot avea loc fără implicarea IMM-urilor”.
La aceeași conferință, Corina Crețu a avertizat că România se numără încă printre ţările UE cu un mediu nefavorabil pentru oamenii de afaceri.
Argumentele comisarului Corina Crețu
Comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu, a reamintit joi că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, are „un obiectiv precis: de a dubla folosirea instrumentelor financiare în următorii şapte ani”. În aceste condiții, spune Corina Crețu, executivul de la Bruxelles „încurajează toate statele membre, şi România în particular, să folosească instrumentele financiare care pot avea efectul unui cocktail de vitamine asupra unui organism slăbit cum este economia Europei”.
„Este vital ca ele să beneficieze de sprijin mai ales într-o perioadă atât de dificilă din punct de vedere economic şi financiar (…) Spre deosebire de marile companii, IMM întâmpină dificultăţi în a obţine finanţare. Conform unui studiu realizat de BNR, 44% din companii, indiferent de mărimea lor, continuă să se bazeze pe resursele interne pentru a-şi finanţa afacerile curente. În plus, doar 20% dintre ele au recurs la împrumuturi bancare sau linii de credit. Este foarte puţin dacă ne gândim că IMM au în general nevoie de credit, de investiţii. Aceste procente trebuie privite, în opinia mea, ca un semnal de alarmă„, a spus comisarul european Corina Creţu.
Consens la nivel de principiu, divergențe asupra modelului de urmat
Comisarul european a mai încurajat Guvernul de la Bucureşti să adopte reglementări care „să vină în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri”.
Prezent la dezbateri, ministrul Eugen Teodorovici a precizat că este „deschis la orice fel de idee care poată să amplifice finanţările europene”.
Consensul de la nivel teoretic nu se regăsește însă și la nivel de detalii: în vreme ce oficialii de la Bruxelles insistă ca toate statele membre să urmeze același model și aceleași mecanisme de accesare/utilizare a instrumentelor financiare, guvernul de la București înclină spre soluția înființării unei bănci de dezvoltare, cu ajutorul căreia să asigure creditarea proiectelor europene.
„Este o idee prin care statul poate să dea direct acestui nou concept de bancă anumite activități: de la plățile directe și de la bunul de plată- să se ducă banii direct în contul contractorului în maximum 2 zile, până la instrumente financiare oferite celor interesați, desigur pe domenii de interes pentru Guvernul României și pentru economia din România„, a argumentat ministrul Eugen Teodorovici.
Filosofia descrisă de ministrul Fondurilor europene relevă intenția guvernului de a menține un filtru asupra proiectelor, eventual al beneficiarilor acestora.
