Starea de sănătate a celor cinci copii internați cu sindrom hemolitic – uremic (SHU) la Spitalul Marie Curie din București evoluează pozitiv, chiar și a ultimului copil sosit aici și care face dializă peritoneală în secția de terapie intensivă și prezintă complicații neurologice.
În ceea ce privește sursa, autoritățile verifică lanțul de producție al brânzei proaspete de la Lactate Brădet, în lotul căreia s-a depistat bacteria E.coli.
Ce știm până acum despre posibilele surse
- Bacteria a fost identificată într-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de Lactate Brădet, din Curtea de Argeș.
- După ce testele au ieșit pozitive la Escherichia coli 026 (o tulpină deosebit de agresivă), inspectorii ANSVSA au revenit în magazinul unde a fost vândută, dar stocul fusese epuizat, adică vândut, deja.
- Producția acestui sortiment a început pe 2 februarie. Lotul de 25 de kilograme a fost produs pe 22 februarie și distribuit la vânzare pe 24 februarie.
- Activitatea din secţia de brânzeturi unde a fost realizată brânza a fost sistată până la elucidarea situaţiei.
- Inspectorii ANSVSA ridică probe de la cele două ferme din județul Argeș de la care se aprovizionează Lactate Brădet (una din județul Argeș, cealaltă din Dolj), pentru a vedea dacă această materie primă era contaminată.
- Personalul fabricii Lactate Brădet este examinat coprobacteriologic pentru a se stabili dacă vreunul dintre angajați este sursa.
- De asemenea, sunt verificate toate capacitățile de producție care s-au aprovizionat cu lapte din aceeași sursă (cele două ferme).
- Vor fi verificate toate sursele de aprovizionare pentru produsele lactate din Argeș.
- Trebuie verificată, de asemenea, posibilitatea contaminării după plecarea din fabrică a produselor.
- Potrivit Direcției de Sănătate Publică Argeș, unii dintre copiii cu SHU sau părinții lor au consumat brânză dulce Brădet cumpărată dintr-un lanț de supermarketuri din județ. De aceea, aceste produse au fost incluse, de cei care au făcut ancheta epidemiologică, pe lista alimentelor ce trebuiau testate conform alertei din 25 februarie.
Putea fi depistată sursa mai repede?
Până pe 25 februarie, la aproape trei săptămâni de la izbucnirea focarului alimentar de E.coli în Argeș, singurele alimente verificate în magazine au fost portocalele, dar analizele au fost făcute pentru nivelul pesticidelor, nu pentru E.coli.
După ce s-a identificat cauza, E.coli 026, Direcția de Sănătate Publică a trimis către Direcția de Sănătate Veterinară și Siguranța Alimentelor Argeș (DSVSA), pe 25 februarie, o alertă în care preciza clar că trebuie verificate laptele, brânza proaspătă și iaurtul dintun lanț de supermarketuri din județ.
„Probele au fost recoltate de la o rețea de magazine ale unei societăți comerciale care era nominalizată în alertă. Magazinul respectiv apărea nominalizat în alertă”, a explicat directorul DSVSA Argeș, Daniel Lupu (foto), pentru cursdeguvernare.ro
Era singura nominalizare clară din alertă, și dovedește că autoritățile știau că mai mulți copii sau părinți consumaseră aceste produse din acea rețea de magazine.
„DSVSA nu acționează decât în baza anchetei epidemiologice pe care o face Direcția de Sănătate Publică”, insistă directorul Daniel Lupu.
Care sunt procedurile:
- Medicul epidemiolog stabilește ce alimente puteau conține bacteria (în funcție de bacterie și informațiile obținute din discuțiile cu părinții)
- Lista alimentelor suspectate este trimisă Direcției de Sănătate Veterinară și pentru Asiguranța Alimentară, care culege probele.
- Probele sunt trimise la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară, unde există Laboratorul național de referință pentru Escherichia coli (E.coli).
Directorul Daniel Lupu spune că lotul de 25 de kg nu putea fi cauza îmbolnăvirii copiilor internați.
El recunoaște însă că este posibil să fi existat loturi anterioare produse de Lactate Brădet care să fi conținut și ele bacteria.
Este de menționat că toate cazurile de la Argeș au apărut după deschiderea acestei linii de brânză dulce (2 februarie), iar numărul cel mai mare de cazuri au apărut între 10 și 15 februarie, în condițiile în care perioada de incubație a E.coli este între două și 10 zile.
Patronul Lactate Brădet se teme că fabrica nu-și va mai reveni după acest incident
Acționarul firmei, Marius Badea (foto), a exclus marți, într-o conferință de presă, că ar exista o legătură între produsele fabricate de Lactate Brădet și moartea bebelușilor:
”Doar de la 2 februarie avem acest tip de produs. Nici nu vreau să îmi treacă prin cap că noi vreodată am putut să facem un produs care să afecteze viața unui micuț. Din punctul meu de vedere, categoric nu poate să fie o legătură între produsul nostru și moartea copiilor”.
Brădet are două linii de producție: cea unde se fabrică iaurt, smântână, caşcaval, și unde omul nu intră în contact cu produsul, şi cea a brânzeturilor, unde intervine omul.
”Luăm măsuri de siguranţă. Suntem convinşi că avem oameni responsabili, dar nu putem sta în fiecare secundă după angajaţi. (…) Facem control epidemologic la fiecare intrare în tură. DSP vine periodic, avem director de zonă care vine periodic”, a mai explicat Marius Badea.
Societatea era în plină expansiune, ajunsese la o cifră de afaceri de peste două milioane de euro și avea contracte de export în Spania, Germania, Italia și Belgia.
”Eu nu cred că se poate reabilita fabrica. (…) Cred că nu se va mai putea. Când te sună un părinte și te întreabă dacă mai poate să ia lapte pentru copil, ce îi spui?”, a mai declarat patronul Lactate Brădet.
