În perioada 30 noiembrie-12 decembrie, COP28 va reuni toate părțile participante la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Printre acestea se numără UE și toate statele membre ale acesteia.
UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președinția spaniolă a Consiliului European.
În total, pe parcursul celor două săptămâni de discuții, peste 70.000 de politicieni, diplomați, activiști de climă, finanțatori și lideri ai mediului de afaceri vor zbura în Dubai pentru a discuta despre măsurile pentru a evita o catastrofă ecologică la nivel global.
Și președintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 2-4 decembrie 2023, la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), anunță Administrația Prezidențială.
Desfășurarea lucrărilor COP28
Lucrările summitului COP se desfășoară într-un moment în care nevoia de progres nu a fost niciodată mai urgentă. 2023 va fi aproape sigur declarat cel mai fierbinte an de când se fac măsurători, emisiile de gaze cu efect de seră cresc în continuare și planurile de reducere a poluării rămân insuficiente pentru a elimina riscul unei încălziri incontrolabile a climei.
În același timp, inflația puternică și instabilitatea globală – inclusiv războaiele din Ucraina și Gaza – au zdruncinat politica și strategia de tranziție energetică. „Acesta este un moment foarte grav, chiar sumbru, în timp ce liderii mondiali se întrunesc la COP28”, a spus Rachel Cleetus, directorul programului climatic al Uniuni Oamenilor de Știință din Massachusetts, citat de Bloomberg. „Acestea fiind spuse, există o oportunitate reală pentru politica climatică de a câștiga câteva victorii”.
Responsabilitatea pentru obținerea unor rezultate concrete revine președintelui COP28, Sultan Al Jaber, ales din partea Emiratelor Arabe Unite, țară gazdă. Însă rolul său de coordonator al discuțiilor este contestat de activiștii de mediu, care spun că se află în conflict de interese cu funcția de CEO al Abu Dhabi National Oil Co – ADNOC, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. Un articol din această săptămână susține că Al Jaber se va folosi de lucrările conferinței pentru a promova interesele ADNOC și să încheie noi acorduri cu țările participante pentru livrări de hidrocarburi.
La rândul său, AL Jaber a susținut că el consideră acest COP ca o oportunitate de a coopta și industria extractivă și prelucrarea hidrocarburilor în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Eliminarea emisiilor de metan
Se așteaptă ca unul dintre anunțurile principale la COP să fie angajamentul industriei mondiale de petrol și gaze de a elimina emisiile de metan, un gaz cu efect de seră dosebit de periculos, până în 2030. Deși acordul nu va avea putere de lege, este unul dintre semnele că progresul poate avea loc.
Cel puțin 150 de țări și 25 de companii petroliere naționale și internaționale au semnat angajamentul, a declarat Adnan Amin, directorul executiv al COP28, într-un interviu. Scopul său este de a reduce cu 50% emisiile de metan la nivel global prin acest angajament.
„Acestea sunt companii și țări foarte, foarte importante și dacă suntem capabili să atacăm cu adevărat problema metanului aici, asta ne oferă reduceri substanțiale ale acestor emisii, probabil cele mai periculoase gaze cu efect de seră”, a spus Amin, vorbind despre perspectivele summitului din acest an.
Poate cea mai pozitivă evoluție de până acum este îmbunătățirea relațiilor diplomatice dintre SUA și China, cei mai mari poluatori din lume. Cele două economii rivale au convenit la începutul acestei luni să publice angajamente extinse de reducere a emisiilor și să susțină un obiectiv de triplare a producției de energie din resurse regenerabile. Acest obiectiv este posibil să fie consemnat în documentul final al COP.
Este o reînnoire a colaborării pe teme climatice între cei doi rivali geopolitici ceea ce este de bun augur pentru summit. Acordurile anterioare dintre Washington și Beijing din 2014 și 2021 au contribuit la deschiderea drumului pentru textele de referință la COP-urile care au urmat.
Dincolo de un acord privind metanul și extinderea utilizării resurselor regenerabile, alte domenii cheie pentru discuții sunt un potențial angajament de a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili, progresul în asigurarea mai multor fonduri pentru combaterea schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare și primul bilanț oficial al progresului mondial făcut în lupta împotriva schimbărilor climatice de la semnarea Acordului de la Paris în 2015.
Tranziția de la combustilii fosili
Declarația comună SUA-China nu menționează însă explicit eliminarea treptată a utilizării tuturor combustibililor fosili, o cerere cheie a unui grup de țări europene și state insulare din Pacific. Un efort similar, de a trece cu subiect și predicat eliminarea totală a hidrocarburilor în documentul final a eșuat la COP27 desfășurat la Sharm El-Sheikh din Egipt. Probabil că încercări similare vor fi reluate în Dubai.
Reprezentatul chinez pentru problemele climatice, Xie Zhenhua, a declarat în septembrie că planul de eliminare totală a utilizării hidrocarburilor este „complet nerealist”. În același timp, un cor tot mai masiv de voci condus de țările în curs de dezvoltare solicită extinderea pachetului de măsuri climatice prin includerea unor surse de finanțare a programelor.
Diplomații se străduiesc să găsească o formulă de compromis între diversele poziții divergente și care să trimită semnalele potrivite, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA.
O înțelegere finală privind combustibilii fosili ar putea fi în cele din urmă promovată prin sintagme care cer o tranziție „ordonată”, „justă” sau „responsabilă” și utilizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului.
„La ultimele două COP-uri a fost greu să se cadă de acord asupra unui consens”, a spus Amin. „Suntem deschiși și susținem foarte puternic găsirea de soluții cu privire la limbajul care să promoveze cauza și reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili.”
Finanțarea politicilor privind schimbările climatice
Banii vor reprezenta esența dezbaterilor din Dubai. Națiunile bogate și-au îndeplinit în cea mai mare parte promisiunea de a mobiliza 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările sărace să lupte împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și să investească în dezvoltarea de surse de energie curată.
Dar cele 100 mld dolari sunt doar o picătură într-un ocean de nevoi. Potrivit celor mai recente estimări, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de 2,4 trilioane de dolari până în 2030, din fonduri guvernamentale și private, pentru a-și îndeplini obiectivele.
„Eșecul țărilor dezvoltate de a furniza cele 100 de miliarde de dolari promise, a fost subiect tensionat de mai mult timp”, a declarat Mohammed Adow, directorul Power Shift Africa.
„Pentru a reconstrui încrederea, va fi important pentru noi să vedem efectiv că țările dezvoltate participă la acest proces și să raportăm în mod transparent despre îndeplinirea acelei promisiuni”.
În primele zile ale summit-ului, guvernul Emiratelor Arabe Unite este de așteptat să anunțe un fond de 25 de miliarde de dolari pentru a subvenționa investițiile în energie curată. În plus, va exista și finanțarea prin credite cu dobânzi mici pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să stimuleze investițiile în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, detaliile nu au fost încă convenite, potrivit persoanelor familiarizate cu chestiunea. Cu doar câteva săptămâni înainte de summit, negociatorii climatici au convenit asupra unui cadru pentru operarea unui fond menit să ajute națiunile vulnerabile să facă față pierderilor și daunelor pe care le suferă ca rezultat al vremurilor tot mai tulburi. Fondul este pe cale să înceapă să funcționeze la începutul anului viitor, a declarat Steven Guilbeault, ministrul canadian al mediului și schimbărilor climatice. Progresul în crearea fondului „ajută foarte mult la construirea impulsului necesar de care aveam nevoie pentru un rezultat de succes în Dubai”, a declarat el reporterilor într-un briefing din 16 noiembrie.
Primul bilanț de după Acordul de la Paris
În conformitate cu Acordul de la Paris semnat în 2015, țările trebuie să realizeze un bilanț oficial în acest an pentru a evalua progresul în atingerea obiectivului de a menține încălzirea globală la maxim 1,5 °C față de nivelurile preindustriale. De asemenea, trebuie să stabilească reguli pentru următoarea rundă de angajamente privind emisiile pe care trebuie să le adopte în 2025.
Consensul științific afirmă că emisiile globale de gaze cu efect de seră ar trebui să se reducă la jumătate până în 2030 și să ajungă la zero (Net Zero) până la jumătatea secolului. Cota cărbunelui, petrolului și gaze ar trebui să fie redusă de la 80% din aprovizionarea globală cu energie în prezent la doar 20% până în 2050, conform foii de parcurs net zero a Agenției Internaționale pentru Energie – AIE.
„Dacă nu înjumătățim emisiile globale în acești șase ani, obiectivul de 1,5 °C va fi incredibil de dificil de atins – iar consecințele privind pierderile și daunele vor fi îngrozitoare”, a spus Jennifer Morgan, ambasadorul pentru climă al Germaniei.
ONU estimează că temperaturile globale vor crește cu până la 2,8 °C în acest secol, ceea ce înseamnă că depășirea obiectivului de 1,5 °C este inevitabil în temeiul angajamentelor actuale de reducere a emisiilor. În timp ce bilanțul este un exercițiu incredibil de tehnic, ceea ce va rezulta va determina cursul politicii climatice globale pentru restul deceniului.
Amin, directorul executiv al COP, a subliniat că summitul din acest an va include cel mai mare proces de bilanț ceea ce va da reuniunii o greutate suplimentară.
La ce rezultate să ne așteptăm
Dacă Al Jaber va obține acorduri privind metanul, resurse regenerabile și limbajul potrivit privind combustibilii fosili, Dubaiul va fi probabil considerat un COP de succes și va valida punctul său de vedere conform căruia coaliția care luptă împotriva schimbărilor climatice trebuie să fie cât mai largă posibil.
Dar pe măsură ce COP-urile se înmulțesc și se umflă, atrăgând mii de personaje cu o implicare minoră sau deloc în negocierile diplomatice, unele voci susțin că aceste reuniuni riscă să fie golite de conținut.
Legătura dintre COP și afaceri a fost pusă în evidență cu doar câteva zile înainte de debut a lucrărilor. BBC a transmis că echipa lui Al Jaber intenționează să facă lobby contractelor legate de petrol și gaze în timpul întâlnirilor bilaterale cu reprezentanții guvernelor participante în acest an. (Emiratele, care găzduiesc evenimentul au declarat că documentele prezentate de BBC sunt inexacte și nu vor fi folosite în cadrul întâlnirilor).
„Ceea ce va avea loc în Dubai este, în esență, „Climate Expo 2023”,” a spus Robert Stavins, profesor de energie și dezvoltare economică la Universitatea Harvard, care a urmărit programul sponsorizat de ONU încă de la începuturile sale, în urmă cu trei decenii. „Este echivalentul unui Davos.”
Și în timp ce COP-urile anterioare, în special la Paris, au avut impact în lumea reală, procesul diplomatic în sine poate fi diferit de realitate.
Întâlnirile COP sunt recunoscute pentru negocierile care durează zile și nopți între diplomați și birocratii de climă din cauza virgulelor și a prepozițiilor. „Negociatorii riscă să piardă din atenție problemele esențiale aflate în joc atunci când petrec atât de mult timp și efort dezbătând diferențele subtile dintre diverși termeni, a spus David Victor”, asociat senior la Centrul de Studii Strategice Internaționale.
„Sunt fraze strălucitoare de care oamenii din lumea diplomatică sunt entuziasmați”, a spus Victor. „Dar sunt în mare parte irelevante pentru lumea reală”.
***
