Deși a avut o pondere de aproape trei ori mai mică la formarea PIB decât comerțul, sectorul informații și comunicații a generat 1,5 puncte procentuale din creșterea economică de 5% raportată de Institutul Național de Statistică (INS) pentru primele nouă luni din 2022 (serie brută), cu 0,1 puncte procentuale peste contribuția comerțului.
De cealaltă parte, industria, cu o pondere de 23,5% la formarea PIB, a tras în jos activitatea economică în primele nouă luni ale anului, având o contribuție de -0,4 puncte procentuale.
În perioada ianuarie-septembrie 2022, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, cu 5% pe seria brută și cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. În trimestrul al treilea, PIB-ul a crescut cu 4% serie brută, respectiv 4,7% serie ajustată sezonier față de T3 2021. Față de T2, avansul a fost de 1,3%.
Contribuția categoriilor de resurse la formarea și creșterea Produsului intern brut, în trimestrul III și perioada 01.I-30.IX 2022 (serie brută)
Impozitele nete pe produs reprezintă diferența dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) și subvențiile pe produs plătite de la bugetul de stat.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal:
- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu +5,8% contribuind cu +3,7% la creșterea PIB;
- Formării brute de capital fix (investițiile), al cărei volum s-a majorat cu +7,3% contribuind cu +1,8% la creșterea PIB;
- Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice a crescut în volum la +9,9% și a contribuit cu +0,7% la creșterea PIB.
Un impact negativ l-a avut exportul net (-0,8%), consecință a creșterii volumului exporturilor de bunuri și
servicii cu +11% corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (+11,2%).
Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea de bunuri și servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administrațiilor publice (învățământ, sănătate, securitate socială și acțiuni sociale, cultură, sport, activități recreative, colectarea de deșeuri menajere) și cheltuiala pentru consum individual al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (organizații religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundații, asociații culturale și sportive).
Consum final colectiv efectiv al administrațiilor publice cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administrațiilor publice (servicii publice generale, apărare națională și securitatea teritoriului, menținerea ordinii și securității publice, activități legislative și de reglementare, cercetare și dezvoltare, etc.).
***
