La 100 de români tineri existau, la 1 ianuarie 2019 113,4 persoane în vârstă, comparativ cu 110, anul trecut, arată datele provizorii privind populația de domiciliu publicate joi de INS.
Datele consemnează, așadar, accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației, reflectată mai bine în diferența dintre cele două categorii extreme de vârstă – populaţia vârstnică, de peste 65 de ani, depășea la 1 ianuarie 2019 cu peste 434.000 de persoane populația tînără cu vârste între 0 și 14 ani.
Populația după domiciliu era la începutul anului de 22,171 milioane, în scădere cu 0,2% față de anul anterior, adică numărul românilor s-a redus cu aproape 45.000, cât
Reamintim că populația după domiciliu este cea care include și persoanele emigrate (peste 3,5 milioane) pentru diferite perioade de timp. Populația rezidentă reprezintă populația care locuiește efectiv în România și cuprinde și imigranții, din UE sau state terțe.
Alte constatări privind evoluția populației de domiciliu, din datele provizorii ale INS:
- populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%)
- populaţia feminină la 1 ianuarie 2019 a fost de 11343 mii persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului precedent
- vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018
- vârsta mediană a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018
- cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la cele de sex feminin de 8,2%
- ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de 10-14 ani (5,2%).
