vineri

31 mai, 2024

17 decembrie, 2023

Nivelurile consumului individual real (AIC) în UE arată diferențe semnificative de la stat la stat. Folosit ca măsură a bunăstării materiale a gospodăriilor, AIC pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare (PPS) a variat de la 69% la 138% din media UE în țările UE.
Aceste informații privind PIB-ul și consumul pe cap de locuitor se bazează pe paritățile de putere de cumpărare calculate de Eurostat.

Datele sunt valabile pentru anul trecut. Ca și în anii precedenți, Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor din UE, cu 38% peste media UE, urmat de Austria și Germania (ambele cu 18% peste), Țările de Jos (16% peste) și Belgia (15% peste). În 2022, nouă țări UE au înregistrat un AIC pe cap de locuitor peste media UE.

România are o creștere mare a consumului în ultimii trei ani

Cele mai scăzute niveluri de AIC pe cap de locuitor au fost înregistrate în Bulgaria (31% sub media UE), Ungaria (cu 29% mai jos), Croația și Letonia (ambele cu 24% mai jos) și Slovacia (23% mai jos).


România a urcat în clasament având în 2022 doar 16% sub media UE.

În ultimii trei ani, AIC pe cap de locuitor în raport cu media UE s-a modificat în majoritatea țărilor UE.
Între 2020 și 2022, nivelurile AIC au crescut în 18 țări UE, în special în Bulgaria (69% din media UE în 2022, comparativ cu 60% în 2020), Croația (76% față de 69%), România (86% față de 81% ) și Irlanda (94% față de 89%).

În schimb, nivelurile AIC au scăzut în 7 țări UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Danemarca (110% în 2022 vs 121% în 2020), Germania (118% vs 124%) și Finlanda (109% vs 114%).

Luxemburg și Irlanda înregistrează în continuare cel mai mare PIB pe cap de locuitor

În 2022, ca și în 2020 și 2021, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în PPS în UE, la 156% și 135% peste media UE.


Datele arată diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, utilizat pentru măsurarea activității economice. După Luxemburg și Irlanda, Danemarca (36% peste media UE), Țările de Jos (30% peste), Austria (24% peste) și Belgia (20% peste) se află în fruntea listei cu un PIB pe cap de locuitor mai mare de 20% peste medie.

În schimb, Bulgaria (38% sub media UE), Grecia (33% mai jos) și Slovacia (29% mai jos) Letonia și Croația (27% mai jos) au înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor. Urmează România și Ungaria, amândouă cu 24% sub media UE.

România are cele mai ieftine alimente și băuturi nealcoolice din UE

La nivelul Europei, Elveția este cea mai scumpă țară pentru alimente, Norvegia pentru băuturi nealcoolice, Islanda pentru băuturi alcoolice și Irlanda pentru tutun.

Dintre statele membre ale UE, Luxemburg este cea mai scumpă țară pentru alimente, Danemarca pentru băuturi nealcoolice, Finlanda pentru băuturi alcoolice și Irlanda pentru tutun.

Cele mai puțin costisitoare țări dintre toate cele 36 sunt Turcia pentru alimente și tutun, Macedonia de Nord pentru băuturi nealcoolice și Ungaria pentru băuturi alcoolice.

Dintre statele membre UE, cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice se găsesc în România. Cele mai ieftine băuturile alcoolice le găsim în Ungaria, iar țigările cele mai iaftine le cumpărăm din Bulgaria.

România și Bulgaria, cel mai mic cost al vieții din UE

Per total prețuri de consum și servicii pentru o gospodărie, sau mai pe înțeles costul vieții, România se alătură Bulgaria ca cele mai puțin costisitoare țări din UE, cea mai scumpă fiind în continuare Danemarca.

Și în 2022, nivelurile prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum au fost foarte diferite în Europa. Cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre ale UE a fost observat în Danemarca, cu 49 % peste media UE, în timp ce în Bulgaria și România nivelul prețurilor a fost cu 41 % sub media UE.

O înțelegere a diferențelor nivelurilor prețurilor este importantă în compararea datelor economice, cum ar fi produsul intern brut (PIB), deoarece prețurile relative mai mari ar putea face ca o economie să pară mai sănătoasă decât este în realitate. Observarea diferențelor de nivel de preț este, de asemenea, importantă în analiza dezvoltării pieței unice a UE pentru bunuri și servicii.

Cu prețul la energie, România se apropie de media UE

Dintre toate categorii de prețuri, cel plătit pentru consumul de energie de apropie de media europeană (14,5% sub UE). Ungaria, pentru că achiziționează gaze rusești, are prețul la energie cu 61,6% mai mic decât media UE.

Cele mai ieftine electrocasnice se găesc în Polonia (15,3% mai jos) și România (13,1% mai jos).

În România se găsesc aproape cele mai ieftine aparate electronice (4,8% sub media UE), doar Italia depășindu-ne cu 7,4% sub prețul mediu al UE

Cele mai ieftin din UE se construiește în România și Croația

Prețurile pentru investițiile în mașini și echipamente sunt relativ omogene în UE, cele mai mici regăsindu-se în Polonia (11% sub media UE ) și cele mai mari în Danemarca (30& peste). România, alături de Bulgaria și Slovenia și Irlanda au prețurile de investiții pentru utilaje la nivelul cu 4% peste media UE.

România are al doilea indice al prețurilor pentru construcții din Uniunea Europeană cu 43% sub media UE, după Croația (49% sub). Urmează Ungaria (40% ub) și Grecia (38% sub).

Cel mai mare nivel al indicelui pentru construcții din UE se înregistrează în Suedia (57% peste), urmată de Germania (57% peste).

Pe subcategorii, Estonia are cele mai mici prețuri pentru construcțiile inginerești (64,4%), urmată de România 67,2%. Cele mai mari prețuri la această subcategorie se înregistrează în Finlanda (167,4), urmată de Suedia cu 41% peste).

La construcții rezidențiale România se plasează a doua cu 56,8% sub media UE după Croația (61,5% sub). Cele mai scumpe construcții rezidențiale sunt în Suedia (45% peste)și Germania (40,7% peste).

La construcțiile nerezidențiale (birouri, comerciale etc) România (40% sub mediua UE) se plasează tot după Croația (41,9% sub). Cele mai scumpe construcții de acest tip în UE se regăsesc în Suedia (67,9% peste).

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Adica din cauza saraciei avem preturi mici, consum mare din cauza bugetarilor care consuma banii imprumutati al statului. Normal ca puterea de cumparare creste. Iar noi, in privat, lucram ca niste animale pentru a servi acesti nemernici. Sunt tare curios ce va iesi din asta daca chiar vine o criza financiara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Adica din cauza saraciei avem preturi mici, consum mare din cauza bugetarilor care consuma banii imprumutati al statului. Normal ca puterea de cumparare creste. Iar noi, in privat, lucram ca niste animale pentru a servi acesti nemernici. Sunt tare curios ce va iesi din asta daca chiar vine o criza financiara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: