fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

de Marin Pana , 26.11.2018

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de trai mediu al UE 28 şi la 65% din nivelul mediu al Zonei Euro (ZE19).

Este o diferenţă semnificativă faţă de mult mai mediatizatul PIB/locuitor, care ne plasează doar la 63% din media UE şi, respectiv 59% din media ZE19.

Ce zice teoria economică

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

În original, pe site-ul Eurostat, se arată că ”Although GDP per capita is an important and widely used indicator of countries’ level of economic welfare, consumption per capita may be more useful for comparing the relative welfare of consumers across various countries.

Situaţia din România în contextul evoluției statelor membre UE pe ultimii patru ani

Dacă se face raportarea la AIC, ţara noastră a a depăşit deja Ungaria, Croaţia şi Bulgaria. România a fost inclusă în comunicatul oficial al Eurostat alături de Estonia şi Letonia (nota bene- ţări deja membre ale Zonei Euro) printre ţările care au recuperat decalajul faţă de media europeană.

Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor comparativ cu cea a PIB/locuitor din 2014 până în 2017, pentru a decela diferenţele destul de importante care apar la nivel de ţară şi modificările în ierarhia internaţională.

În România, evoluţia a fost mai rapidă la nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv decât prin PIB/locuitor ( 12 puncte procentuale la AIC, faţă de 8 pp în cazul PIB/locuitor).

Statistica selectivă pentru anumite state care ar putea constitui o referinţă pentru România din perspectiva aderării la UE arată că se poate pune o întrebare esenţială pentru procesul de adoptare a monedei unice europene. Presupunând apriori că vom reuşi să facem corect managementul pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, e suficientă raportarea la un prag stabilit în baza PIB/locuitor sau ar fi utilă şi o evaluare în baza AIC ?

Din perspectivă germană, ca să facem trimitere la locomotiva europeană, sau din perspectiva Slovaciei, ţara cea mai apropiată de noi ca dimensiune şi structură a economiei care a aderat relativ recent la Zona Euro, întrebarea pare a fi irelevantă, valorile din tabelul de mai sus fiind aproape identice în decursul timpului.

Însă dacă ne uităm la economiile latine mai mari ale Uniunii, vedem trei situaţii diferite, pentru Franţa ( care are AIC mai mare faţă de PIB/locuitor, primul peste media UE, celălalt indicator sub sub media UE), cu care avem o similaritate interesantă ( deşi suntem la poli opuşi ca şi procentaj al bugetelor publice în PIB), Italia ( pe dos) şi Spania (în curs de egalizare a celor doi indicatori).

În grupul fostelor ţări din blocul estic care au aderat la UE dar numai unele au adoptat euro, situaţia apare mult mai compactă la nivelul AIC decât ar arăta simpla raportare a PIB/locuitor la media Zonei Euro. Diferenţa marcată a PIB/locuitor dintre Cehia şi Polonia se restrânge puternic când se trece la AIC, unde cele două au ajuns să încadreze Grecia ( în scădere) şi Slovacia ( în ascensiune).

Dacă ţinem cont şi de dificultatea cu atât mai pronunţată cu cât o economie este mai mare în adoptarea euro, mai ales în condiţii de curs de schimb flotant, poate că avem deja o explicaţie a faptului că cele două ţări nu se înghesuie să adopte euro. De altfel, pragurile de 70%, 75% sau 80% din media UE gândite de noi ca referinţă pentru trecerea la moneda unică au fost depăşite de Cehia, fără ca situaţia la AIC să arate mult diferit de cea din Polonia.

De reţinut în acest context, România și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu valori AIC şi PIB exact pe dos. La consum individual efectiv, scorul este 65% la 60% din media ZE19 în favoarea noastră, la PIB/locuitor figurează 64% la 59% în favoarea lor. Poate că o abordare multicriterială a pragurilor de dezvoltare care trebuie trecute în prealabil ar fi de luat în calcul.

Desigur, se va putea invoca situaţia din Croaţia sau Bulgaria, care au valori mai mici decât noi la ambii indicatori şi aspiră la adoptarea euro. Însă ele sunt net favorizate de dimensiunea relativ redusă a economiei (PIB-ul nostru este cam cât al Cehiei). În plus, Bulgaria are deja cursul fix de două decenii. Este şi motivul pentru care nu prea ne putem raporta la situaţia din Estonia şi Letonia, de de care ne despart doar câteva procente la AIC.

Una peste alta, combinaţiile care se profilează la orizont în cazul nostru pentru succesul trecerii la euro ar fi minim 75% AIC şi 70% la PIB/locuitor ( pe care îl aşteaptă polonezii) şi optim 80% AIC ( pe care îl aşteaptă, probabil, cehii) şi 75% la PIB/locuitor faţă de ZE. Cu observaţia că, la eventuala intrare pe un palier incert, ar trebui să fim mai germano-central-europeni, precum slovacii, şi nu balcanici precum grecii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult