vineri

29 martie, 2024

14 decembrie, 2018

România a urcat în 2017 la 68% din nivelul de trai mediu al UE 28, conform indicatorului de consum individual efectiv (AIC) calculat de Eurostat. În varianta mai mediatizată de măsurare a nivelului de trai, respectiv PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 63% din media UE.

Astfel, ţara noastră s-a plasat la AIC peste grupul format din Ungaria, Croaţia şi Bulgaria şi, în premieră absolută, a fost inclusă în comunicatul oficial alături de Letonia. De reţinut şi faptul că, deşi la PIB/locuitor am rămas deocamdată în urma Letoniei şi Ungariei, am depăşit Croaţia.

PIB/locuitor faţă de AIC


Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Evoluția clasamentulului european între 2015 – 2017


Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor  şi PIB/locuitor din 2015 până în 2017, pentru a vedea care este ierarhia europeană a consumului individual efectiv şi diferenţele, destul de însemnate în multe cazuri, faţă de situaţia rezultată potrivit PIB/locuitor. România a cunoscut o evoluţie spectaculoasă a nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv, majorate cu zece puncte procentuale. Adică peste avansul de 7 puncte procentuale consemnat la nivelul PIB/locuitor.

În clasamentul după AIC se remarcă faptul că podiumul este ocupat de țări de limbă germană, cu Luxemburgul detașat la 132% dar în pierdere de viteză (140% din media UE în urmă cu trei ani), cu Germania stabilă la 122% și Austria decuplată de ea, de la 121% în 2015 la 117% anul trecut.

Urmează un bloc compact de șapte state cu valori cuprinse între 108% și 114%, unde găsim cele mai mari diferențe între indicatorii AIC/locuitor și PIB/locuitor la nivelul UE, care schimbă semnificativ ierarhia nivelului de trai: Olanda (17 puncte procentuale mai puţin la consumul efectiv), Danemarca (14 pp) și Suedia (12 pp).

În grupa de peste 90%, Irlanda are o situația specială prin raportări statistice afectate de relocarea unor mari companii în perspectiva Brexitului. Italia rămâne per total ţara cea mai apropiată de media UE, deşi în cazul ei diferenţele dintre nordul bogat şi sudul mult mai sărac sunt evidente.

Italia, al doilea mare partener comercial al României, este statul cel mai apropiat de media UE la ambii indicatori de nivel de trai. Date fiind şi dicrepanţele de dezvoltare dintre regiuni, ea se constituie mai fidel în referința pentru procesul nostru de convergență reală.

Dintre ţările estice, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Cu valoarea de 88% ( zece procente mai mult decât la PIB/locuitor !) a ajuns un singur punct procentual de Spania. Cehia, cu un rezultat mai bun la PIB/locuitor, apare ca egala Portugaliei iar Polonia a ajuns din urmă Grecia.

De reţinut, România și Ungaria figurează în datele Eurostat cu valori AIC şi PIB aproape exact pe dos. La noi, scorul este 68 la 63 în favoarea consumului, la ei 68 la 62 dar în favoarea PIB-ului/locuitor. Examinarea mai atentă a acestei situaţii ar fi de luat în calcul pentru deciziile viitoare.

Pe acelaşi calapod, al unui AIC situat semnificativ peste PIB/locuitor, diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat considerabil în ultimii trei ani, până la 14 puncte în ambele variante de calcul pentru nivelul de trai. Evoluţie ce nu poate face abstracţie de păstrarea, în cazul nostru, a unui curs de schimb flotant.

Din perspectiva intenţiei de adoptare a mondei unice europene la orizontul anului 2026 ( precedată de intrarea în 2024 în mecanismul ERM II, anticamera euro), urmărirea indicatorului AIC se poate dovedi utilă, dincolo de simpla raportare la nivelul PIB/locuitor, mai ales dacă facem trimitere la varianta „germanizată” a nivelului de trai.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: