Criza migranților a prilejuit, oficial, consultări româno-olandeze, desfășurate sâmbătă la București, la nivel de miniștrii de Externe.
Olanda este unul din cei mai vehemenţi oponenţi ai aderării României la zona Schengen.
În conferința de presă organizată după consultări, ambele părți au lansat câte un mesaj: Bogdan Aurescu a a accentuat chestiunea disputei diplomatice provocate de anunţul Ungariei de-a ridica un gard la graniţa cu Romania, iar Bert Koenders a transmis că aderarea României la Spațiul Schengen este o chestiune „de viitor”.
În ceea ce privește subiectul de bază- criza migrației, și România, și Olanda sunt de acord că problema trebuie rezolvată „la sursă”.
Mesajul diplomației românești către Ungaria
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat sâmbătă, după consultările cu omologul olandez, Bert Koenders:”În ceea ce priveşte migraţia, am reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE care să abordeze toate dimensiunile acestei problematici, mai ales să încercăm să găsim soluţii durabile pentru gestionarea la sursă în statele de origine a problemei migraţiei, pentru că este nevoie de a trata cauzele acestui fenomen şi nu doar simptomele pe care le vedem astăzi în Europa.
I-am spus domnului ministru că, în opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul Europei este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil, în afara spiritului european. În schimb, România este frontiera externă a UE şi a NATO şi avem toată capacitatea de a apăra comunitatea de valori din care facem parte„, a afirmat Bogdan Aurescu.
Metoda securizării frontierelor cu ajutorul gardurilor metalice a fost utilizată în premieră de Ungaria. Sub presiunea valurilor de migranți, Budapesta a decis ridicarea acestui tip de gard la frontiera cu Serbia, apoi continuarea acestuia și la frontiera cu România. Oficial, măsura decisă de guvernul de la Budapesta are un caracter preventiv, în cazul că migranții își vor modifica rutele spre Occident prin România.
După precizările diplomației ungare legate de gardul de la frontiera cu România, un schimb de replici a avut loc între premierii celor 2 state, relațiile diplomatice fiind în acest moment tulburate de subiect.
Și Bulgaria a anunțat că va ridica un gard metalic, pe un sector de frontieră comun cu Turcia.
Ministrul de Externe olandez a arătat că este important ca problema să fie rezolvată prin colaborare între ţările UE şi că trebuie văzut care sunt originile acestei crize.
Mesajul diplomației olandeze către România
În conferința de presă de sâmbătă, cei doi miniştri de Externe au menţionat relaţiile diplomatice bune între cele două ţări, fiind sărbătoriţi în acest an 135 de ani de relaţii diplomatice.
De menționat: Olanda a fost unul dintre statele europene care s-au opus în trecut aderării României la spațiul Schengen. Subiectul a fost atins în contextul crizei migranților: „Am impresia că majoritatea rutelor imigranților nu ajung în România, probabil că este un avantaj că nu sunteți încă membri ai spațiului Schengen. Dar asta nu intră în discuția generală de aderare a României la spațiul Schengen, este ceva ce trebuie discutat în viitor„, a spus ministrul olandez de Externe, după consultările de la București cu omologul său, Bogdan Aurescu.
Bert Koenders a adăugat că există perspective pozitive în ceea ce privește aderarea României la Schengen, dar nu poate preciza în ce moment se va lua o decizie comună a tuturor statelor membre UE în acest sens.
„Proiectul zonei Schengen încă există, nu a murit. Ceea ce facem acum în Europa se bazează pe cooperare pentru a ne asigura că punem în aplicare acordul Schengen.
Nu înseamnă că nu există tensiuni, cum vedem acum în criza refugiaților, spuneam că, din punct de vedere temporar, este un avantaj pentru România că nu face parte din zona Schengen, dar nu este ceva pe termen lung, trebuie să fie decis de Consiliul European în baza aspectelor juridice și asupra stadiului de pregătire a României și trebuie să aplicăm mecanismele de verificare pe care le avem.
Credem că există perspective pozitive, nu știu însă în ce moment se va decide de către toate țările împreună„, a precizat oficialul olandez.
