Liderii UE nu au reuşit până joi noaptea să se pună de acord privind noua echipă de conducere a principalelor instituții europene, după prima zi a unui summit în care aproape a decis eliminarea candidaţilor ”cap de listă” propuși de cele trei mari familii politice europene din Parlamentul European, anunță Politico.
După patru ore de discuţii în contradictoriu privind propunerea unui nou preşedinte al Comisiei Europene, Consiliul a decis să reia discuția oficială în cadrul unui nou summit, pe 30 iunie. „Nu a existat o majoritate pentru niciun candidat”, a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
Rezultatul discuțiilor de joi echivalează cu o înfrângere pentru Partidul Popular European (PPE), care îşi asumase conducerea Comisiei Europene pentru Manfred Weber după ce formațiunea a câștigat – cu un avans destul de mic – alegerile din mai pentru Parlamentul European.
Ca reacție la opoziția cu care se confruntă candidatul PPE, formațiunea a informat că orice decizie de a-l elimina pe Manfred Weber justifică și eliminarea candidatului socialiştilor, Frans Timmermans, şi al liberalilor, Margrethe Vestager.
(Citiți și: ”Mexican standoff” la Bruxelles – Consiliul European testează limitele negocierilor politice cu varianta de avarie)
Ameninţarea, scrie Politico, a dus la unele schimburi de replici acide între premierul olandez Mark Rutte şi cancelarul german Angela Merkel. Întrebată seara dacă acest impas a distrus sistemul Spitzenkandidat, Angela Merkel a declarat: „Nu pot da un răspuns definitiv până la sfârşitul procesului. Totuşi, este o provocare, acest lucru este clar”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că impasul în Consiliul European şi Parlamentul European arată că este timpul să se treacă peste sistemul candidaţilor ”cap de listă”, precum Manfred Weber. „Cred că acum, în săptămânile ce vor urma, trebuie să găsim persoane care au calificările necesare pentru a duce mai departe această misiune, să aibă experienţă suficientă în viaţa lor politică şi profesională”, a spus Emmanuel Macron.
Negocierile informale sunt aşteptate să se reia săptămâna viitoare la Osaka, în Japonia, când Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Olanda vor participa la summit-ul G20.
Alte posturi vacante în UE – inclusiv cel de preşedinte al Consiliului European şi de preşedinte al Băncii Central Europene – au fost discutate. Printre numele menţionate pentru postul de preşedinte al Consiliului se numără premierul Charles Michel al Belgiei, premierul Lars Lokke Rasmussen din Danemarca şi premierul portughez Antonio Costa.
Aproape de consens pe restul agendei: Rusia, schimbări climatice, situația din Cipru
La summit-ul de joi de la Bruxelles au fost discutate o varietate de subiecte, precum bugetul pe termen lung al UE, adoptarea Agendei Strategice şi confirmarea prelungirii sancţiunilor aplicate Rusiei.
Donald Tusk a confirmat prelungirea sancţiunilor impuse Rusiei din cauza nerespectării Acordului de la Minsk.
(Citiți și: UE a prelungit cu un an sancțiunile dictate împotriva Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea)
De asemenea, liderii UE au discutat şi despre modalităţile prin care Uniunea Europeană ar putea respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
„O majoritate vastă a statelor susţin ajungerea la neutralitatea climatică până în 2050. Însă nu am putut ajunge la unanimitate astăzi. Totuşi, avem motive să credem că acest lucru se va schimba, pentru că nicio ţară nu a exclus posibilitatea unei decizii pozitive în următoarele luni”, a precizat Donald Tusk.
Președintele Consiliului European a informat şi că preşedintele cipriot i-a pus la curent pe lideri cu privire la situaţia de pe coasta Ciprului: „Consiliul European este pregătit să răspundă corespunzător şi să arate solidaritate cu Cipru. Comisia şi Serviciul de Acţiuni Externe au primite ordine să prezinte opţiuni privind ce măsuri s-ar putea lua”.
Premierul grec Alexis Tsipras a declarat joi că Uniunea ar trebui „să condamne fără rezerve acţiunile ilegale ale Turciei”, Ankara lansând forări exploratorii în domeniul gazelor naturale în apele Ciprului.
Descoperirea unor uriaşe zăcăminte de gaze naturale în regiune, în ultimii ani, a stârnit interese. Cipru a semnat contracte de explorare cu giganţi în domeniul hidrocarburilor ca ENI (Italia), Total (Franţa) sau ExxonMobil (Statele Unite). Însă Cipru, un stat membru UE, îşi exercită autoritatea doar în două trimi din sudul insulei. Partea de nord a insulei este ocupată de Turcia din 1974.
