Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat marți reluarea procesului de monitorizare a Turciei, procedură relaxată în 2004 ca măsură de a ușura negocierile de aderare a acestui stat la Uniunea Europeană.
Decizia a atras replici furioase ale guvernului Turciei, stat care nu este membru UE dar este membru vechi al Consiliului Europei, executivul de la Ankara caracterizând măsura drept ”profund injustă” și motivată de xenofobie și islamofobie.
Votul APCE apare în contextul în care în Turcia a avut loc, mați, un nou val de arestări: peste 1.000 de persoane reținute sub suspiciunea de colaborare cu forțele care au încercat schimbarea prin forță a regimului Erdogan.
Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute vineri, în Malta, despre relațiile Uniunii cu Turcia, privite din perspectiva modificărilor constituționale decise prin referendumul organizat în aprilie.
Potrivit unui comunicat al guvernului turc, ”decizia de a redeschide procedura de monitorizare a Turciei, sub supravegherea unor grupări răuvoitoare ale APCE, este o dezonoare pentru acest organism ce se pretinde leagăn al democrației”.
Decizia APCE sprijină verdictul observatorilor OSCE care au considerat că referendumul din Turcia nu a fost organizat potrivit standardelor democratice.
Rezoluția adoptată de APCE afirmă că guvernul turc a extins nejustificat starea de urgență instituită după tentativa eșuată de lovitură de stat din iulie 2016, adoptând decrete ”ce depășesc cu mult situațiile de urgență și care depășesc competența legislativă parlamentară”.
Documentul pune în discuție și intenția președintelui Erdogan de areintroduce pedeapsa cu moartea, inițiativă incompatibilă cu calitatea de stat membru al Consiliului Europei.
Decizia de monitorizare implică frecvente vizite în acest stat ale oficialilor organizațiilor umanitare și analiza periodică a situației din teren. Rezoluția a fost aprobată cu 113 voturi pentru, 45 împotrivă și 12 abțineri.
Alte 9 state membre ale Consiliului Europei sunt subiect al monitorizării: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bosnia Herzegovina, Georgia, Moldova, Rusia, Serbia și Ucraina.
Kati Piri, europarlamentar olandez specializat în relațiile UE-Turcia, afirmă că Uniunea este obligată să reanalizeze poziționarea față de Turcia. ”Nu mai este momentul să așteptăm și să sperăm că lucrurile se vor îmbunătăți. Trebuie să renunțăm a această strategie iar liderii UE trebuie să transmită clar acest mesaj. Dacă Turcia va atinge toate standardele impuse, sigur, ușa îi e deschisă. Dar acest guvern a demonstrat că nu dorește apropierea de UE, deci eu cer suspendarea negocierilor”, a afirmat Kati Piri.
Un răspuns
Daca UE era motivată de xenofobie și islamofobie nu discuta despre aderare cu Turcia nsi nu primea refugiati.
In UE nu se fac arestari masive politice.
Daca TURCIA VREA IN UE TREBUIE SA SE SUPUNA REGULILOR CASEI.
Nu o obliga nimeni sa intre in UE.
La fel locuitorii refugiati trebuie sa adopte regulile casei daca nu le place sa merga inapoi unde le place, nimeni nu ii retine cu forta.