UE va reacţiona prompt în cazul încălcării armistiţiului de la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în estul Ucrainei, semnat joi şi care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk (foto) după summitul de la Bruxelles.
UE va fi pregătită atât pentru evoluţii pozitive, cât şi negative, dar, dacă armistiţiul de joi nu va fi respectat, Bruxellesul va lua „toate măsurile necesare”, a declarat Donald Tusk într-o conferinţă de presă, citat de agenţia rusă de stat Tass.
Suplimentar, publicația germană Spiegel relatează că, în ciuda acordului Minsk II, împotriva Rusiei vor fi implementate noi sancțiuni, decise în urmă cu o săptămână la nivelul Consiliului ca efect al atacurilor separatiste asupra localității Mariupol, din ianuarie.
Preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au negociat la Minsk, începând de miercuri, timp de aproximativ 16 ore, principiile noului armistiţiu, care urmează să intre în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică.
Donald Tusk a declarat miercuri seară că liderii UE le-au mulţumit Angelei Merkel şi lui Francois Hollande pentru eforturile depuse în vederea soluţionării conflictului ucrainean, chiar dacă au primit cu precauţie rezultatul întâlnirii de la Minsk.
Armistiţiul anterior de la Minsk, din 5 septembrie, a fost încălcat de ambele părţi, iar situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat de la începutul acestui an, confruntări armate pe teren provocând pierderi în ambele tabere.
Cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE s-au întâlnit joi la Bruxelles după anunţarea armistiţiului de la Minsk.
Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franţa, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina şi planului de salvare a Greciei. Summitul a fost unul informal şi nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete.
Problema Greciei rămâne în suspensie, deocamdată
Reuniunea a avut loc în contextul eşecului miniştrilor de Finanţe din zona euro, miercuri, de a ajunge la un acord cu privire la Grecia.
Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, citat de Euronews că speră ca Europa să „găsească o soluţie reciproc viabilă prin care să vindece rănile austerităţii, să abordeze criza umanitară din UE şi să aducă Europa înapoi pe drumul către creşterea economică”.
Nu doar Germania s-a opus relaxării prevederilor planului pentru Atena. Ţări nordice, ca Finlanda, şi-au exprimat, de asemenea, pesimismul. Premierul finlandez Alex Stubb a declarat că Grecia „s-a întors de unde a plecat”, după ani de eforturi menite să menţină ţara în zona euro.
„Într-un final vor junge la un compromis, dar chiar dacă luni se va ajunge la un compromis, nu va fi ultimul şi nici ultima înţelegere”, a declarat pentru Euronews Janis Emmanouilidis de la Centrul pentru Politici Europene
Grecia solicită o restructurare „masivă” a datoriei externe şi revizuirea reformelor adoptate în ultimii ani.
