Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată, iar abaterea deficitului pare să fie una dintre cele mai consistente, a declarat marți consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, la o conferință organizată de Ministerul Finanțelor.
„În 2016, România va fi pe podiumul creșterii economice din Europa, cu un ritm de creștere de peste 4%, însă în condițiile unui foarte consistent avans al consumului, care, pe primele luni din 2016, s-a majorat cu circa 20% față de perioada similară din 2015. În următorii ani, pentru România este foarte importantă competitivitatea externă.
În prezent, exporturile românești depășesc 40% din PIB, ceea ce ne plasează undeva la media europeană, însă ritmul de creștere al exporturilor s-a înjumătățit. În același timp, pe fondul creșterii consumului, importurile cresc în ritm accelerat, dublu față de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial„, a explicat Cosmin Marinescu, citat de Agerpres.
Consolidarea fiscală a fost recent reversată
„Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată. Deficitul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviație semnificativă.
În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%.
Nici chiar un acord cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviație fiscală.
România este, din păcate, una din țările UE care reversează trendul de consolidare fiscală în perioada post-criză.
În perioada 2015 — 2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai consistente”, a mai spus consilierul.
În opinia acestuia, pentru a opri creșterea deficitelor în perioadele de boom, România are nevoie politicieni responsabili:
„Un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi să ieșim definitiv din capcana politicilor prociclice, adică să nu mai facem deficite mari în anii de boom economic, cum a fost cazul perioadei de dinaintea crizei”, a mai afirmat Cosmin Marinescu.
Aceste deficite acumulate în intervalele cu creșteri importante, a explicat consilierul lui Klaus Iohannis, „sunt un soi de notă de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente”.
