vineri

29 martie, 2024

10 mai, 2012

Trecerea prin Senat de către noua majoritate parlamentară (USL – UNPR) a legii care introduce votul uninominal pur la alegerile parlamentare schimbă radical modul în care va funcţiona scena politică românească după scrutin.

Calculele, experianţa şi comportamentul electoratului configurează câteva scenarii care ar putea fi valabile pentru actuala situaţie politică şi pentrzu actualul raport de forţe de pe scenă.

Sociologul Barbu Mateescu explică pe blogul său Sociollogica cum funcţionează, concret sistemul şi care ar fi câteva scenarii pentru alegerile de la toamnă.


Iar Alina Mungiu-Pippidi prezintă, pe romaniacurată.ro, modul în care se aleg sistemele electorale şi exemplifică cu situaţia anului 2003 când, şi pentru care, a făcut studiul.

Barbu Mateescu: Efectele concrete şi nişte scenarii

Într-un sistem proporţional – cum erau cele din perioada 1990-2004 şi cum este de fapt cel folosit în 2008 – numărul de mandate în parlament al fiecărui partid este egal cu procentul de voturi obţinute + încă câteva mandate împărţite în urma distribuirii voturilor partidelor care nu au intrat în parlament – scrie Barbu Mateescu pe Sociollogica.

Exemple:

Cu 10% din voturi, un partid ar obţine aproximativ 11% din mandate.


Cu 20% din voturi, un partid ar obţine aproximativ 22% din mandate.

Etc.

Într-un sistem uninominal FPTP, bătălia naţională se „dizolvă” în sute de bătălii locale. Compoziţia parlamentului nu mai este determinată de scorul naţional al fiecărui partid, ci de rezultatul fiecăreia dintre „bătăliile” electorale locale. Acest lucru avantajează competitorii cu scoruri mari la nivel naţional – în speţă, USL. După cum am arătat aici (am formatat special propoziţiile ca să poată să fie mai uşor de citit),

Partidele care primesc între 11% şi 15% din voturi

obţin în medie 8% din mandate.

Partidele care primesc între 16% şi 20% din voturi

obţin în medie 11% din mandate.

(…)

Partidele care primesc între 51% şi 55% din voturi

obţin în medie 67% (!) din mandate.

Partidele care primesc între 56% şi 60% din voturi

obţin în medie 69% din mandate.

Partidele care primesc între 61% şi 65% din voturi

obţin în medie 80% din mandate.

Hai să ne uităm la alegerile din 2008, şi să analizăm ce s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi fost uninominale, în contextul în care PNL+PSD = USL. Procentele obţinute din totalul de voturi au fost PDL 32%, PSD+PNL 51%.

Premizele analizei favorizează în mod aproape egal atât PDL (care are mici şanse să obţină 32% în toamnă) cât şi USL (cine ştie câţi votanţi ar fi pierdut partidele componente de azi dacă candidau atunci împreună).

Am analizat rezultatele din fiecare colegiu: împotriva unor candidaturi unite PSD+PNL, PDL ar fi câştigat în 77 de colegii, adică ar fi obţinut 16,3% din locurile din parlament. UDMR ar fi câştigat în 32 de colegii, un scor apropiat de cel real (40 de mandate). Dacă scoatem din calcul mandatele acordate minorităţilor altele-decât-cea-maghiară, celelalte 344 de mandate (73% din parlament) ar fi mers la USL.

Recapitulăm:

La voturi: USL 51%, PDL 32%.

La mandate: USL 73%, PDL 16%

Calculul de mai sus arată că, în contextul formării USL, nu măsurile economice din 2010 sunt de vină pentru rezultatul slab pe care PDL l-ar obţine în urma alegerilor parlamentare. În ciuda faptului că 2008 a fost un moment de vârf pentru PDL, acest partid n-a fost niciodată atât de popular încât să învingă într-o luptă electorală o combinaţie PNL+PSD, criză-sau-nu.

Implicaţiile introducerii sistemului uninominal sunt următoarele:

1) Numărul de mandate obţinut de PDL va scădea drastic. PPDD riscă să nu intre în parlament, chiar şi cu 10-15% din numărul de voturi exprimate.

2) UDMR nu va suferi atât de mult pe cât (se) crede: divizarea voturilor românilor în mai multe judeţe din Transilvania va duce la alegerea multor parlamentari de etnie maghiară de pe locul 1 (ex. candidatul UDMR 30%, PDL 26%, USL 22%, PPDD 16%, etc.).

3) scopul PDL în lunile următoare va fi crearea unei forţe comparabile ca impresie de putere cu USL, astfel încât voturile să nu se distribuie decât între aceste două alianţe. În acest context, o alianţă cu PPDD devine strategic necesară în numele unei identităţi noi, care să aibă cât mai puţin de-a face cu PDL.

Dacă te-a surprins menţionarea unei alianţe strategice PDL+PPDD, iată un scenariu: într-un colegiu, candidatul USL ar obţine 47% din voturi, candidatul PPDD 25%, candidatul PDL 23%. Dacă PDL şi PPDD şi-ar numi un candidat comun, acesta ar învinge candidatul USL. Nu vor exista foarte multe situaţii de acest tip, iar PDL riscă să-şi alieneze suporterii prin formarea unei alianţe cu PPDD, dar… atât pentru PPDD cât şi pentru PDL, introducerea votului uninominal reprezintă un pericol grav.

4) Apelurile PDL la spargerea USL vor deveni extrem de zgomotoase.

5) MRU nu va fonda un partid nou sau o mişcare politică nouă, întrucât aceasta ar avea şanse infime să intre în parlament. El va fi folosit într-o „Mişcare Populară” (vezi punctul 3 de mai sus).

6) Este posibil ca Traian Băsescu să ia în calcul o demisie care să genereze o campanie prezidenţială în toamnă. Dacă liderii PDL înţeleg necesitatea de a-l folosi pe MRU, acesta ar putea ridica scorul partidului. Această temă uneşte observaţia de la punctul 3 (forţa politică anti-USL) şi punctul 5 (utilizarea lui MRU).

7) Dacă USL nu comite greşeli grave în următoarele luni, poate obţine 70-80% din mandatele din următorul parlament. Pare un procent mare? După cum am arătat mai sus, cam atât ar fi obţinut şi în 2008. Şi asta în condiţiile în care PDL a opus mai multă rezistenţă (atunci a obţinut 32% din voturile valide).

8)Constituţia nu vorbeşte de 50% +1 din voturi, ci de 50% +1 din mandate („Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament (…) „).

Alina Mungiu-Pippidi: USL ar spulbera PDL în toamnă. Cum se alege sistemul de vot

„O forma de vot uninominal a fost adoptata in anul 2008, fara urmari pozitive asupra calitatii clasei politice, dar cu cresterea traseismului; uninominalul pur e acum foloist la alegerea presedintilor de Consilii Judetene si primari (care erau alesi prin uninominal in doua tururi). Toate partidele s-au batut in piept ca vor uninominal intr-un singur tur. PSD e chiar pe cale sa adopte un asemenea sistem, care ar spulbera PDL la toamna” – scrie Alina Mungiu Pippidi pe romaniacurată.ro. 

Logica şi criteriile care stau la baza alegerii unui sistem electoral sunt prezentate şi explificate de Alina Mungiu Pippidi pe baza unui studiu pe care l-a făcut în anul 2003 – pe situaţia de la acel moment, situaţie valabilă, în principiu, şi pe scena politică de astăzi :

Descarcă AICI slideurile studiului despre cum se alege un sistem electoral.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Vreau sa spun ca asta e sistemul actual de vot din Canada. Si daca intr-adevar componenta parlamentului nu reflecta votul popular la nivel national/provincial, in esenta pe mine ma intereseaza cine iese in circumscriptia mea. Dandu-se lupta pentru fiecare circumscriptie duce la cresterea calitatii candidatilor in opinia mea. Asa ca e mai bine. Nu mai merge cu candidati impinsi pe liste si tot felul de intelegeri.

  2. S-a dat un verdit corect. Universitatea din Targu Mures este multiculturala si asigura interesele absolventilor care vor lucra in Romania.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Vreau sa spun ca asta e sistemul actual de vot din Canada. Si daca intr-adevar componenta parlamentului nu reflecta votul popular la nivel national/provincial, in esenta pe mine ma intereseaza cine iese in circumscriptia mea. Dandu-se lupta pentru fiecare circumscriptie duce la cresterea calitatii candidatilor in opinia mea. Asa ca e mai bine. Nu mai merge cu candidati impinsi pe liste si tot felul de intelegeri.

  2. S-a dat un verdit corect. Universitatea din Targu Mures este multiculturala si asigura interesele absolventilor care vor lucra in Romania.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: