Primari din mai multe localități mari (Cluj-Napoca, Timișoara etc.) solicită Ministerului Sănătății o formulă de calculare a incidenței noului coronavirus care să țină cont și de numărul testărilor. „Corect ar fi să se calculeze rata de incidență a bolii Covid-19 din numărul de teste care se fac. Acum am ajuns victima propriului succes, prin faptul că la Cluj sunt oameni mai bine înstăriți financiar și merg și își fac teste”, a declarat primarul Emil Boc, nemulțumit că o serie de activități economice sunt închise.
De cealaltă parte, experții se opun unei asemenea măsuri, pe care o consideră doar o încercare a primarilor de a-și justifica incapacitatea de a impune respectarea măsurilor de combatere a epidemiei și de a gestiona criza sanitară.
Incidența din ultimele două săptămâni, raportată la populație, determină impunerea unor restricții punctuale:
- restaurantele, teatrele și sălile de cinema pot funcționa în interior în două incidențe: cu capacitate de 50% în zonele unde sunt până la 1,5 cazuri de CovidD-19 la mia de locuitori, iar cu capacitate de 30% și cu program limitat până la ora 23.00 în zonele unde sunt de la 1,5 până la 3 cazuri de Covid-19 la mia de locuitori
- la peste 3 cazuri la mia de locuitori, aceste unități sunt închise total
- în cazul școlilor: la o incidență sub 1 la 1.000 de locuitori, toate şcolile sunt deschise, scenariul galben (sub 3 la 1.000 de locuitori, incidența) – participă la cursuri copiii din grădiniţe, cei din ciclul primar şi copiii din clasele terminale, respectiv clasele a VIII-a, a XII – şi a XIII; în scenariul roşu, cu incidență peste 3 la 1.000 de locuitori – participă la clase doar copiii de grădiniţă şi din ciclu primar.
Argumentele primarilor marilor orașe:
- populația este mai înstărită și are un alt comportament, cu mai multă grijă pentru sănătate, astfel încât se testează la primele simptome
- teste mai multe înseamnă incidență mai ridicată, iar aceasta afectează activitatea economică a orașului, în principal activitățile din domeniul HORECA, și determină închiderea școlilor
Argumentele experților:
- în orașele mari și aglomerate, incidența este mai mare, din cauza densității populației, interacțiunilor mult mai numeroase, a mobilității ridicate (în Capitală se circulă cu metroul, în mici unități administrative teritoriale, au cel mult o rută de autobuz) etc.
- niciunde în lume nu se calculează rata de infectări diferit, în funcție de tipul localității sau numărul de teste
- având o imagine mai clară a situației epidemiei, primarii din urbanul mare ar trebui să
Emil Boc, primarul Cluj-Napoca, declarație pentru Europa FM:
Pur și simplu incorectitudinea criteriilor de la nivel național omoară economia Clujului. Acum o spun cu responsabilitate maximă. Am atras atenția de atâtea ori, dar din nefericire nimic nu se întâmplă. Acum am ajuns cu cuțitul la os.
Pur și simplu sectoare importante ale economiei clujene sunt puse la pământ datorită faptului că nu se ponderează rata de incidență cu numărul de teste.
Încă o dată și a suta mia oară spun că nu e tot una să calculezi o rată de incidență la 2.000 de teste, sau să calculezi la 300 de teste, cum fac alții.
De asemenea, dăm o lovitură copiilor din clasele a opta și a douăsprezecea, care la Cluj nu pot merge la școală, sunt din ani terminali și e destinul lor în joc, pentru că, din nou, aceste criterii nu ponderează cu numărul de teste.
Corect ar fi să se calculeze rata de incidență din numărul de teste care se fac.
Acum am ajuns victima propriului succes, prin faptul că la Cluj sunt oameni mai bine înstăriți financiar și merg și își fac teste. Eu am fost susținătorul testării. Testarea și respectarea regulilor sunt soluția ideală de a ieși din această pandemie, dar, să aplici mecanic niște indici fără să ții cont că în unele părți se testează, mai puțin mi se pare greșit.
Răzvan Cherecheș, profesor și cercetător, conducătorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babeş-Bolyai:
Primarii greșesc. Pe de o parte, riscul de transmitere este mai mare în aceste localități. Ce cer ei este abordarea cea mai simplă pentru ei – ajustarea formulei ar însemna că ei pot să relaxeze restricțiile, fără să facă ei ceva.
Or, orașele mari sunt singurele care au o imagine mai clară despre ce se întâmplă (…) și ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru comunitatea lor și să scadă inbcidența asigurându-se că măsurile sunt respectate, astfel încât să scadă transmiterea prin purtarea măștii, prin asigurarea măsurilor adecvate în școli. Dacă primarii acceptă faptul că nu se respecta distanțarea, înseamnă că acceptă creșterea ratei de transmitere, tolerează transmiterea.
Să spună câte amenzi au dat pentru purtarea incorectă a măștii, câte petreceri au fost închise în ultima perioadă, câte terase cu iglu-uri au amendat? O amendă de 2.000 de lei este nimic (…)
Ieșind în presă cu declarații, fără să miște un deget, ei ies bine în fața mediului de afaceri din comunitatea lor, aruncând găina moartă într-o altă curte. Pe de altă parte, când dai amenzi, superi niște oameni, când închizi terase, superi niște oameni de afaceri.
La începutul pandemiei, a existat o anomalie, care viza localitățile mici. Administrațiile locale din localitîți cu populație redusă s-au trezit cu o incidență ce impunea carantinarea, însă peste 90% dintre infectări erau exclusiv în centre de rezidență pentru persoane, în vârstă. Situația a dus la scoaterea focarelor din calcularea ratei de îmbolnăviri Covid-19, care ulterior a deformat însă realitatea epidemiologică din alte localități.
Situația se putea rezolva simplu, nu prin intervenția asupra formulei de calcul, ci prin descentralizarea deciziei de carantinare – analiza în interiorul comitetelor locale pentru situații de urgență și renunțarea la carantină în cazurile excepționale.
