România ocupă locul 76 în clasamentul mondial al competitivității, iar compararea ei cu statele vecine, din perspectiva acestui clasament, arată clar de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori, a declarat Valentin Lazea, economist șef la BNR, la Conferința cursdeguvernare.ro pe tema Competitivității României.
În clasamentul mondial al PIB/locuitor România ocupă poziția 69. Din punct de vedere al competitivității, ocupă însă locul 76. România face parte din categoria a 2-a de dezvoltare economică bazat pe eficiență, într-un clasament în care cea mai joasă poziție este ocupată de Republica Moldova, iar în cea mai înaltă categorie se încadrează Cehia, Grecia și Slovenia.
”Dacă comparăm țara noastră cu Bulgaria sau Turcia, din perspectiva acestui clasament, putem înțelege de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori”, a spus Valentin Lazea.
”România stă foarte prost la capitolul cerințe de bază, în sensul că avem instituții slabe, inovarea lipsește, iar infrastructura este într-o stare jalnică”, a enumerat economistul șef al BNR.
Singurele noastre puncte tari sunt mărimea pieței și indicatorii macroeconomici.
În cazul indicatorilor inovație și sofisticare stăm foarte slab. Lucrurile ar sta și mai rău dacă PIB-ul pe locuitor ar fi mai mic.
România nu poate spera să își depășească condiția de economie din stadiul 2 de dezvoltare dacă nu rezolvă problemele din următoarele domenii prioritare:
- instituții
- infrastructură
- sănătate și educație primară
- piața bunurilor
- piața muncii
- sofisticarea afacerilor
- inovare
Singurele domenii cu adevărat competitive sunt: macroeconomia și faptul că piața românească este destul de mare, a mai spus Valentin Lazea.
Domeniile cu competitivitatea medie sunt: educația superioară și perfecționarea, piața financiară, dar și capacitatea de-a absorbi tehnologie.
Pe grupe de indici, România are rămâneri în urmă la cerințele de bază, respectiv la inovație și sofisticare, chiar și față de state mai puțin dezvoltate (Bulgaria, Muntenegru, Bosnia & Herțegovina, Macedonia, Ucraina).
În România, infrastructura, precum și sănătatea și educația primară, sunt mult rămase în urmă față de toate statele din grupul de comparație (Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia & Herțegovina, Macedonia, Albania, Ucraina), iar instituțiile sunt de asemenea de o calitate inferioară.
”Responsabilitatea competitivității se împarte; și statul și mediul privat”
”Competitivitatea nu trebuie înțeleasă ca un set de politici publice ale statului, ci și ale sistemului privat. Există o legătură strategică între competitivitate, productivitate și creștere economică. Competitivitatea este strâns legată de productivitate”, a explicat Valentin Lazea.
Pentru a stabili competitivitatea, trebuie luați în considerare 12 indici grupați astfel: patru sunt grupați ca indicatori de cerințe de bază, șase sunt indicatori de eficiență, iar ultimii doi sunt indicatori de inovație și sofisticare.
”Competitivitatea nu e un lucru care depinde exclusiv de stat. responsabilitatea competitivității se împarte între stat și mediul antreprenorial” – a spus economistul-șef al BNR.
Un principiu foarte important este că statele lumii sunt clasificate în funcție de PIB/locuitor. Astfel, statele din prima grupă au mai puțin de 2.000 de dolari PIB/locuitor.
În a doua categorie sunt cuprinse statele cu PIB pe locuitor între 2.000 și 3.000 de dolari, iar în categoria a treia intră statele cu PIB/locuitor mai mare de 3.000 de dolari.
Totuși, există și excepții. Este cazul unor state care au PIB mai mare de 3.000 de dolari pe locuitor, dar ale căror economii depind foarte mult de valorificarea unor resurse primare. Un exemplu este Arabia Saudită, care depinde de exportul de petrol.
Urmărește-ne pe Google News
