Războiul din Ucraina a acutizat tendința de fragmentare economică a lumii ca reacție la globalizare, dar „costul continuării dezintegrării va fi enorm” spune un articol semnat de directoarea FMI, Kristalina Georgieva, de adjuncta acesteia, Gita Gopinath și de directoarea de strategie (SPR) a Fondului, Ceyla Pazarbasioglu (foto, de la stânga), pe blogul instituției.
FMI propune economiilor lumii 4 priorități pentru restabilirea încrederii în cooperarea internațională în fața provocărilor actuale.
„Pierderi de 5% din produsul intern brut (PIB) al multor țări pot fi provocate numai de fragmentarea tehnologică. (…) Reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și barierele noi în calea investițiilor vor face mult mai dificile exporturile țărilor în curs de dezvoltare”, potrivit sursei citate.
Și „aproape un procent din PIB-ul lumii a fost pierdut încă din 2019 din cauza incertitudinilor privind politicile comerciale”, spune articolul citat.
De la declanșarea războiului în Ucraina, circa 30 de țări au restricționat comerțul cu alimente, energie și cu alte mărfuri.
Cele 4 priorități ale restabilirii încrederii în economia globală
Incertitudinile legate de stabilitatea financiară a lumii – pentru care FMI a și fost inventat după al doilea război mondial, le fac cele 3 directoare ale FMI să exprime dramatic alternativa: „Predați-vă forțelor fragmentării geoeconomice care vor face lumea noastră mai săracă și mai periculoasă. Sau remodelați modul în care cooperăm – pentru a face progrese în abordarea provocărilor colective”.
Liderele FMI înțeleg că trebuie restabilită „încrederea că sistemul global bazat pe reguli poate funcționa bine pentru toate țările” și că „trebuie să țesem textura economică”. Și propun cele 4 priorități de restaurare a încrederi chiar și în domeniile în care sunt dezacorduri:
1. Consolidarea comerțului
Prin scăderea barierelor comerciale s-ar atenua penuriile și s-ar reduce prețurile la alimente și alte produse.
„Nu numai țările, ci și companiile trebuie să diversifice importurile – pentru a asigura lanțurile de aprovizionare și pentru a păstra beneficiile extraordinare pentru afaceri ale integrării globale.
„Deși considerentele geostrategice vor determina unele decizii de aprovizionare, acest lucru nu trebuie să conducă la dezintegrare. Liderii de afaceri au un rol important de jucat în acest sens.
Analizele FMI arată că diversificarea poate reduce la jumătate potențialele pierderi de PIB cauzate de întreruperile aprovizionării. Producătorii de automobile și alții au descoperit că proiectarea de produse care pot utiliza piese substituibile sau disponibile pe scară largă poate reduce pierderile cu 80%.
Sunt utile politicile care includ: îmbunătățirea infrastructurii pentru a ajuta companiile să scurteze lanțurile de aprovizionare, creșterea accesului la bandă largă și îmbunătățirea mediului de afaceri.
2. Eforturi comune pentru a face față datoriilor
Va fi nevoie de restructurarea datoriilor unora dintre cele aproximativ 60% din țările cu venituri mici cu vulnerabilități semnificative la acest capitol.
„Fără o cooperare hotărâtă pentru a le ușura poverile, le va fi mai rău și lor și creditorilor. În schimb, o datorie sustenabilă va atrage noi investiții și va stimula creșterea favorabilă incluziunii”, spune articolul citat.
Cadrul Comun pentru Tratarea Datoriilor al Grupului celor Douăzeci „trebuie îmbunătățit fără întârziere. Aceasta înseamnă instituirea unor proceduri și termene clare pentru debitori și creditori – și punerea cadrului la dispoziția altor țări vulnerabile cu îndatorare ridicată”.
3. „Modernizați plățile transfrontaliere”
Sistemele de plată ineficiente reprezintă o altă barieră în calea creșterii incluzive. Remitențele, de exemplu: costul mediu al unui transfer internațional este de 6,3% la sută. Aceasta înseamnă că aproximativ 45 de miliarde de dolari pe an rămân în mâinile intermediarilor și departe de milioane de gospodării cu venituri mai mici.
„O posibilă soluție? Țările ar putea lucra împreună pentru a dezvolta o platformă digitală publică globală – o nouă infrastructură de plată cu reguli clare – astfel încât toată lumea să poată trimite bani la costuri minime și cu viteză și siguranță maximă. De asemenea, ar putea conecta diverse forme de bani, inclusiv monedele digitale ale băncii centrale”.
4. „Provocarea existențială” a schimbărilor climatice planează deasupra tuturor
130 de țări, care sunt sursa a peste 80% din emisiile globale, s-au angajat să obțină emisii zero carbon până la jumătatea secolului.
„Dar trebuie să reducem urgent decalajul dintre ambiție și politică. Pentru a accelera tranziția ecologică, FMI a susținut o abordare cuprinzătoare care să combine prețul carbonului și investițiile în surse regenerabile și compensarea celor afectați negativ”.
Localizarea profiturilor altădată globalizate
Autoarele articolului propun nici mai mult nici mai puțin decât ca, „În loc să globalizăm profiturile, ar trebui să acționăm pentru a localiza beneficiile unei lumi conectate.
„Începeți cu comunitățile din fiecare țară care au pierdut în „vechea globalizare” și au dat înapoi și mai mult în pandemie: investiți în sănătatea și educația lor. Ajutați lucrătorii imigranți să învețe abilitățile solicitate și să intre în industriile în expansiune. Firmele exportatoare dau salarii mai mari și oferă locuri de muncă mai ecologice”.
În fine, articolul se referă la viitoarea revizuire a capitalului și a drepturilor de vot de la FMI, care ar urma să ofere oportunitatea de a „remodela cooperarea globală și rezistența în fața fragmentării”.
***
