Condamnare definitivă pentru abuz în serviciu – anulată în baza unei decizii CCR

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat săptămâna trecută o condamnare la trei ani de închisoare cu suspendare, constatând dezincriminarea faptei de abuz în serviciu ca urmare a deciziei CCR din 15 iunie 2016. 

Nu este vorba despre o dezincriminare totală a abuzului în serviciu, ci doar despre o interpretare a deciziei CCR într-un caz. Mai precis a fost dezincriminată o faptă de abuz care nu privește încălcarea legislației primare (lege, OUG, OG).

Abuzul în serviciu este în continuare incriminat pentru încălcarea legislației primare.

Beneficiarul hotărârii CA Alba Iulia este un fost secretar general al CJ Hunedoara.

Daniel Dan (foto), a fost condamnat definitiv, în 2016, alături de Monica Georgescu – fost director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Hunedoara şi de alți doi foşti angajaţi ai Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara – Daniela Gîrjob şi Mihaela Ştefan.

Ei au fost declarați inițial vinovați de fraudarea examenului pe baza căruia Monica Georgescu a ajuns, în 2014, în funcţia de director general al DGASPC Hunedoara, și au primit pedepse cu suspendare pentru abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu.

Instanța s-a pronunțat definitiv în aprilie 2016, iar în iunie același an a apărut decizia CCR privind această infracțiune.

CCR spunea, pe 15 iunie 2016, că dispoziţiile din Codul Penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Articolul privind abuzul în serviciu nu era declarat neconstituțional, ci magistrații CCR indicau cum trebuie interpretată sintagma respectivă, urmând ca legislativul să modifice CP conform acestei observații.

Toate instanțele au ținut cont de această observație, fără însă a interpreta decizia, până acum, ca pe o dezincriminare.

Foarte probabil, judecătorii au luat în calcul încălcarea legii primare, cea la care se raportează Curtea Constituțională.

Daniel Dan a contestat condamnarea definitivă primită, imediat după pronunțarea din 15 iunie a CCR. Tribunalul a respins contestația, dar Curtea de Apel Alba Iulia a decis miercuri, 8 februarie:

„Admite contestaţia formulată de condamnatul D.D., împotriva încheierii penale (…) pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 4754/97/ 2016, pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei: (…) constată dezincriminată fapta prevăzută de art. 297 alin. 1 C. Pen. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul (…) În consecinţă: Dispune încetarea executării pedepsei de trei ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe doi ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat (…). Definitivă”, potrivit încheierii de ședință citate de Mesagerul hunedorean.

Publicația hunedoreană a discutat cu un jurist local care a explicat că decizia CA Alba Iulia Nu are legătură cu OUG 13 (prin care era dezincriminat abuzul în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei), ci cu Decizia CCR din 15 iunie 2016.

Este o situația pe care unii specialiștii o considerau posibilă după decizia CCR de anul trecut privind abuzul în serviciu – avocata Elenina Nicuț declara atunci, pentru România curată:

“Principalul efect ar fi exonerarea de răspundere. În momentul în care acuzaţia se bazează pe încălcarea unei hotărâri de Guvern, de exemplu, atunci practic nu mai am abuz în serviciu în sensul deciziei CCR. Noţiunea de lege e definită de CCR. Se referă doar la legile adoptate de Parlament, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă, astfel încât orice normă de conduită a unor funcţionari publici prevăzută într-o HG nu mai poate fi avută în vedere într-o acuzaţie de abuz în serviciu cu sau fara folos.

În materie fiscală, grosul reglementării îl găsim în normele de aplicare şi în ordine, fie de ministru al Finanţelor, fie de preşedinte ANAF. În materia inspecţiei fiscale sunt nişte obligaţii pentru inspectorii fiscali. În momentul în care am doar acolo aceste obligaţii şi nu le am în lege, iar respectivii le încalcă, nu mai am abuz în serviciu în sensul legii penale.

La fel în materie rutieră, condiţiile pentru organizarea examenului în vederea obţinerii permisului se stabilesc prin regulament, regulamentul care înseamnă hotărâre de guvern. Deci dacă se încalcă nişte condiţii nu este abuz pentru că nu a fost prevăzută conduita funcţionarului într-o lege stricto senso, aşa cum a spus CCR.

Opinia mea e că nu se poate spune că legislaţia primară şi cea secundară fac corp comun. Nu se poate pune semnul egalităţii. Sunt acte distincte cu efecte distincte şi cu căi de atac distincte. Cred că doar practica de la caz la caz va lămuri această problemă”, spune avocata Elenina Nicuţ.