Confederația Patronală Concordia a lansat documentul Agenda Europeană – 2024-2029, care prezintă viziunea confederației pentru o Uniune Europeană mai competitivă, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 9 iunie.
În acest sens, confederația și-a propus să prezinte prioritățile europene ale mediului de afaceri din România pentru următorii 5 ani sub motto-ul „Economie puternică, Europă puternică”, care promovează un cadru de afaceri competitiv și durabil în România și Europa.
„Față de provocările cu care se confruntă UE ca bloc, România are, la rândul ei, o serie de particularități, resurse și provocări de care trebuie ținut seamă”, se arată în documentul lansat chiar de Ziua Europei. UE a reprezentat un motor important de creștere pentru România. Pe măsură ce decalajul economic s-a diminuat și economiile celorlalte state membre virează accelerat spre tranziția verde și digitală, economia românească trebuie să reușească o creștere a valorii adăugate în tandem cu aceste tranziții și cu atenuarea costurilor pe care le presupun. Ca România să nu rămână în urmă este important să fie aliniată cu direcția europeană, dar să fie și mai implicată în definirea ei.
Cu peste 80% din legislația națională derivată din legislația europeană și cu peste 95 de miliarde de euro atrase din fonduri europene, România a devenit o țară considerabil mai dezvoltată față de momentul aderării, iar în următorii 5 ani poate atinge următorul nivel de dezvoltare și competitivitate, dar și de implicare în deciziile Uniunii.
Propunerile Concordia reprezintă 17 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale și este partener de dialog social, reprezentativă la nivel național.
Principalele priorități ale viitorului Parlament European identificate în Agenda Europeană – 2024-2029
- Reducerea barierelor de reglementare
Este necesară reducerea intervalului de timp necesar pentru obținerea aprobărilor pentru proiecte și investiții noi, de la proiecte de energie regenerabilă transfrontaliere la noi tipuri de produse durabile. Este necesară o eficientizare a procedurilor administrative și de autorizare la nivelul AGENDA EUROPEANĂ 2024-2029 4 tuturor statelor membre, care nu ar trebui să impună o sarcină mai mare sau să ia mai mult timp decât proceduri similare din state terțe competitoare. Tranziția verde și digitală vine cu tehnologii noi, proiecte noi și ținte care trebuie îndeplinite într-un timp limitat, iar îngreunarea dezvoltării acestor inițiative din perspectivă birocratică ar putea acționa ca un factor descurajant, punând în pericol atingerea obiectivelor asumate. Totodată, un proces de autorizare suplu și facil va contribui la menținerea competitivității UE în raport cu state terțe, dar și la creșterea atractivității pieței unice pentru investitori.
- Pactul Verde și Industrial
Așa cum recomandă Raportul Letta, este necesară instituirea treptată a unei Piețe Unice Circulare, inclusiv prin punerea în aplicare a Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse durabile, prin stabilirea cerințelor privind conținutul de materiale reciclate în domeniile critice, stabilirea unor criterii la nivelul UE de încetare a statutului de deșeu pentru diferite fluxuri de materiale, promovarea sprijinului financiar din partea programelor UE și abordarea oportunităților în sectoare.
Energie – UE va trebui să meargă dincolo de reforma în curs de desfășurare a concepției pieței europene a energiei electrice și să abordeze în mod structural diferențele de cost al energiei dintre UE și principalii concurenți globali.
Sectorul economiei digitale va fi unul dintre principalii beneficiari ai unor măsuri de consolidare a Pieței Unice și reducere a birocrației. Având în vedere viteza de schimbare precum și necesitate unui spațiu flexibil necesar companiilor pentru a rămâne competitive pe o piață globală ultra-activă, intervenția în piață prin reglementări trebuie să se facă doar în măsura în care sunt identificate eșecuri reale ale acesteia.
Transporturi – Atragem atenția asupra nevoii de a asigura un echilibru între politicile și măsurile de reducere a emisiilor cuprinse în legislația de mediu a UE și menținerea competitivității sectorului de transport european, luând în considerare dimensiunile sociale și economice.
Bio-soluții – progresul în ultimul deceniu în materie de cercetare și inovare în domeniul științelor și tehnologiilor biologice asigurând un potențial substanțial de a contribui la realizarea agendei ecologice, dar reglementările actuale încetinesc dezvoltarea bio-soluțiilor competitive în UE.
Dezvoltare competențe pentru tranziția verde și digitală – Respectarea autonomie și sprijin pentru dezvoltarea dialogului social european, pornind de la Recomandarea Consiliului privind dialogul social și de la Declarația partenerilor sociali de la Val Duchesse, inclusiv prin intermediul unui Pact pentru dialogul social european. Este necesară asigurarea unui echilibru între autonomia partenerilor sociali, competențele naționale și inițiativele europene.
România în cadul UE
România a avut în 2023 un PIB nominal de 320 de miliarde de euro. În 2000, când începeau negocierile de aderare, PIB-ul era de sub 35 de miliarde de euro.
În 2006, exporturile totale ale României erau de aproape 26 de miliarde de euro. În 2023, acestea
au atins 93 de miliarde de euro, dintre care aproape 20 doar către Germania, principalul partener
comercial al României. Jumătate din exporturile totale ale României sunt realizate cu Germania, Italia, Franța, Ungaria, Bulgaria și Polonia.
Confederația Patronală Concordia, cu o contribuție de peste 26% din PIB și un total de peste 330.000 de angajați în aproape 2.200 de firme mari și mici, cu capital străin și autohton, este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).
***
Urmărește-ne pe Google News
