fbpx

La obiect

T1 2021 – revenire economică deplină. Urmează o creștere prin efect de bază plus ce vom adăuga la performanța din T1

Institutul Național de Statistică a anunțat în prima variantă provizorie o scădere marginală a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 (-0,2%) pe seria… Mai mult

08.06.2021

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Concluziile nerostite ale vizitei lui Klaus Iohannis la Berlin: România, pivot strategic în regiune. Aderarea la Schengen – perspectivă cu frontiera aeriană

de Anne-Marie Blajan 27.2.2015

iohannis merkelVizita la Berlin a preşedintelui Klaus Iohannis a fost cea mai importantă de până acum în mandatul său. Trecând dincolo de relaţia afişată în spaţiul public cu Angela Merkel, surse diplomatice coroborate au spus, pentru cursdeguvernare.ro, că dialogul dintre cei doi şi cele două delegaţii au arătat un nivel foarte bun al relaţiei bilaterale, care deschide noi perspective României.

Delegaţia română a mers la Berlin cu “aşteptări prudente”, conştientă de ceea ce putea obţine pentru România în urma acestei vizite şi în contextul european şi regional.

Cea mai mare parte a discuţiilor s-a concentrat, spun sursele consultate de cursdeguvernare.ro, pe situaţia din regiune:

  • pe conflictul din Ucraina,
  • Republica Moldova şi evoluțiile contradictorii din această țară
  • rolul pe care îl poate juca România într-o zonă în care influenţa Rusiei se simte în tot mai multe capitale.

În sfârşit, graţie unei conjuncturi favorabile nouă – temerile şi îngrijorările suscitate de evoluţia situaţiei din Ucraina, legăturile tot mai strânse ale ţărilor vecine cu Moscova – rolul România se schimbă, iar ţara noastră devine un actor extraordinar de important în regiune.

Bucureştiul reprezintă stabilitate, predictibilitate şi are poziţii comune cu cel mai puternic actor al UE:

  • nu încurajează furnizarea de armament Ucrainei
  • consideră necesară prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei – o poziţie împărtăşită de Germania, preocupată totuşi şi de relaţiile sale comerciale cu Rusia

Situaţia politică din România, coabitarea de la Bucureşti, îi îndreptăţeşte pe partenerii germani să considere ţara noastră o ţară fără riscurile unei instabilităţi interne, un pol de stabilitate în regiune.

Nu a existat, spun sursele diplomatice, o preocupare specială pentru situaţia internă din România, ci dimpotrivă s-a considerat că sunt realizări incontestabile în domeniul politic şi al justiţiei.

Ne place să vorbim despre axe şi se vorbeşte mult în această perioadă despre schimbarea axei Bucureşti-Londra Washington cu axa Bucureşti-Berlin-Washington. Este o schimbare firească, în orientarea nord-atlantică a României.

Cel mai puternic actor internaţional, SUA, şi cel mai puternic actor european, Germania, văd în România pivotul în regiunea în care Vladimir Putin are tot mai mulţi prieteni:

  • să nu uităm relaţia cu Bulgaria, considerată într-o analiză a serviciilor germane, publicată de Der Spiegel, un cal troiam al Rusiei în UE,
  • cu Ungaria lui Viktor Orban, singurul lider european care nu a ezitat, în ciuda deciziei informale din cadrul UE de a nu mai exista întâlniri bilaterale, să îl invite pe Vladimir Putin
  • sau cu Serbia, care i-a făcut o primire festivă, cu braţele deschise, cu un fast demn de relaţii vechi, istorice, care denotă o apropiere incontestabilă

Nemulţumiri faţă de situaţia din Republica Moldova

În contextul discuţiilor despre regiunea în care ne aflăm, Republica Moldova a fost un subiect detaliat. Soluţia de guvernare găsită la Chişinău, o coaliţie minoritară susţinută de comunişti, a suscitat nemulţumire şi îngrijorări la Berlin.

Iar cancelarul a dat acest semnal chiar şi public, în conferinţa de presă. Întrebată dacă există riscul ca Moldova să fie destabilizată precum Ucraina, răspunsul Angelei Merkel a fost ca un duş rece: “Sperăm că nu”.
Preocuparea majoră o reprezintă faptul că sunt foarte puţine opţiuni pentru Moldova în acest moment. Sprijinul european pentru ţara vecină depinde de progresele făcute de guvern, aşa că mingea este în terenul moldovenesc.

Eterna problemă Schengen

Aşteptările delegaţiei României privind un semnal pentru susţinerea aderării la Schengen a României au fost moderate. Nu ne aşteptam, au afirmat surse diplomatice, la foarte multe, în tot contextul european creeat şi de atacul de la Charlie Hebdo, dar şi numeroşilor cetăţeni europeni care se alătură cauzei Statului Islamic.

Este un context european total nefavorabil extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, în condiţiile în care unele state susţin din ce în ce mai apăsat necesitatea reinstaurării, într-un fel sau altul, a controalelor la frontiere.
Şi totuşi, spun sursele diplomatice, România a obţinut o promisiune clară că Germania va mobiliza o soluţie, se va încerca o soluţie pentru aderarea cu frontierele aeriene în acest an.

Cancelarul Merkel a dat semnale subtile chiar în declaraţia oficială: “Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”.

De la declaraţiile categorice de acum câţiva ani potrivit cărora România nu era pregătită să adere la Schengen şi nici nu exista o perspectivă la care măcar să se gândească partenerii germană, acum lucrurile stau diferit.

Ţara noastră are “dorinţa îndreptăţită” să o facă. O schimbare subtilă de nuanţă, dar foarte importantă. Cancelarul a sugerat de asemenea etapizarea procesului şi sprijin, în contextul în care promite discutarea subiectului cu partenerii europeni.

Delegaţia României nu se aştepta la minuni, spun sursele consultate de cursdeguvernare.ro, tocmai de aceea rezultatul obţinut privind sprijinul pentru aderarea la Schengen este mulţumitor pentru România.

În concluzie, vizita lui Klaus Iohannis la Berlin a fost una în care accentul s-a pus pe latura politică, iar preşedintele României a suscitat entuziasm, care a dus la declarea sprijinului şi deschiderea persectivelor unei cooperări intensificate în cadrul bilateral, a unei coordonări în Consiliul European, dar şi în plan economic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2015

Un raspuns

  1. EU-74-RON
    28.2.2015, 4:24 am

    ”Presedintele Iohannis a precizat in conferinta de presa ca in cadrul intrevederii avute cu cancelarul german a fost abordat si subiectul aderarii Romaniei la spatiul Schengen.
    “Contam pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei solutii care sa permita avansarea spre realizarea acestui obiectiv. Exista argumente pe care le credem convingatoare, care sa duca la eliminarea ultimelor rezerve invocate in trecut in acest proces. Raportul recent MCV reprezinta un asemenea argument. In egala masura, un argument solid, credem noi, rezida in capacitatea si contributia deja demonstrata de Romania la asigurarea securitatii frontierei externe a Uniunii”, a sustinut Iohannis.”

    Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19492881-angela-merkel-despre-decizie-privind-aderarea-romanei-schengen-pana-finalul-anului-nu-pot-spun-nimic-acum.htm?cfnl=

    Zoom:
    “Contam pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei solutii care sa permita avansarea spre realizarea acestui obiectiv (n.m.: aderarea la spatiul Schengen)”

    Comentariu:

    Deci, mai intai, avem nevoie de ,,identificarea unei solutii”. Rezulta ca: inca, noi nu o avem. Ce nu avem: solutia care trebuie identificata ca, apoi, s-o punem in practica.

    Pentru identificarea solutiei: ,,Contam pe sprijinul Germaniei”. Rezulta ca: noi nu avem solutia, nici nu putem s-o identificam, iar pentru aceasta avem nevoie de ,,sprijinul Germaniei”.

    Pentru ce avem nevoie de ,,sprijinul Germaniei pentru a putea identifica solutia” (citare aprox.). Pentru ca ,,sa permita avansarea spre realizarea acestui obiectiv”. Deci, doar, ca sa ,,avansam spre realizare”.

    Deci, rezulta ca, tragem concluzia, tragem linie, facem bilantul : E bine! Chiar foarte bine! Si, in scris si nerostit: Romania – pivot strategic in regiune.

Lăsați un comentariu


Stiri

La ce au folosit PNDL 1 și 2, cum reparăm PNDL pentru a treia variantă – analiză Expert Forum

Razvan Diaconu

Atât președintele PNL Ludovic Orban cât și premierul Florin Cîțu au vorbit în ultimele zile despre posibila relansare a PNDL, cu un program PNDL 3… Mai mult

Stiri

Ultimatumul primarului Clotilde Armand pentru Romprest: Contractul va fi reziliat, dacă firma nu ridică în 24 h gunoiul de pe străzi

Mariana Bechir

Clotilde Armand a notificat miercuri Romprest că va rezilia contractul, dacă în termen de 24 de ore aceasta nu va ridica gunoiul de pe străzile… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / OUG pentru transferul contestațiilor de la ANAF la MFP este amânată din nou

Vladimir Ionescu

Transferul contestațiilor de la ANAF la Ministerul Finanțelor (MFP) urmează să fie amânat până la data de 21 octombrie 2021. Un proiect de ordonanță de… Mai mult

Stiri

Investițiile chineze în Europa s-au redus la jumătate în 2020

Alexandra Pele

Investiţiile Chinei în Europa s-au înjumătățit în 2020, arată un studiu publicat miercuri de Rhodium Group şi institutul german Merics. Conform acestuia, în 2020 investiţiile… Mai mult

Europa

IBM a prezentat primul său calculator cuantic din Europa

Alexandra Pele

Compania IBM a prezentat public, marţi, primul său calculator cuantic ce va fi operat în Europa, cu ocazia unui eveniment organizat la cartierul său general… Mai mult

Europa

Prima datorie europeană comună pentru PNRR-uri: Cerere de 7 ori mai mare pentru obligațiunile UE – s-au vândut de 20 mld. euro

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a vândut, marți, obligațiuni ale Uniunii Europene de 20 de miliarde de euro, cu scadența la 10 ani, dar cererea a fost de… Mai mult

Stiri

Percheziții la Universitatea Titu Maiorescu și la Primăria Sectorului 4 – în legătură cu vânzarea unor apartamente din cămine studențești

Vladimir Ionescu

Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au pus în executare, miercuri dimineața, 14 mandate de percheziție la Universitatea Titu Maiorescu, din București, la sediile/punctele… Mai mult