Un procent de 86% din populație se așteaptă ca după această pandemie de coronavirus viața să fie dificilă o perioadă mai lungă, iar 54% estimează o scădere a calității vieții, conform unui sondaj realizat de IRSOP.
Întrebați ce cred că ar trebui să facă Executivul imediat după trecerea crizei, intervievații au răspuns astfel:
- 42% au spus că trebuie create locuri de muncă
- 35% – trebuie sprijinite firmele românești
- 15% – trebuie făcute investiții
- 8% – încurajat consumul populației
- 52% vor ca România să aibă relații mai puternice cu UE
- 14% cred că România ar trebui să se apropie mai mult de Rusia
- 13% SUA
- 7% China
- 6% au răspuns Nu știu
Cum interpretează IRSOP aceste rezultate: Uniunea Europeană este percepută ca o sursă de siguranță, UE nu rivalizează cu alte puteri globale în preferințele românilor, iar oamenii vor fi deschişi să accepte nu numai avantajele, ci şi regulile UE.
IRSOP a intervievat telefonic 768 de persoane între 6 şi 11 aprilie, eşantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Marja de eroare este de ± 3,6%.
Celelalte rezultate, prezentate de IRSOP:
ECONOMIA
- Predomină convingerea că va creşte numărul falimentelor (55%) şi distrugerea locurilor de muncă (52%). Adică recesiune, care înseamnă spaime legate de subzistență şi probabil un nou val de populism.
TEAMA
- Teama predomină la 54% din populație. Procentul mare înseamnă că frica va persista multă vreme şi va afecta cererea pentru produse şi servicii. Teama nu va trece decât odată cu apariția remediului medical. Oamenii vor fi sensibili mai ales la mesaje de compasiune.
DURATA CRIZEI
- Marea majoritate, 81%, cred că criza va fi lungă şi grea. Perspectiva sumbră amplifică îngrijorarea şi poate să paralizeze acțiunea şi inițiativele individuale pe termen scurt şi mediu.
GUVERNUL
- Jumătate (50%) apreciază performanța actuală a Guvernului. Dar avalanşa de ştiri negative şi invocarea continuă a amenințărilor mari care ne aşteaptă în perioada următoare produc nelinişte, iar autoritățile sunt taxate pentru ceea ce nu fac bine dar şi pentru ceea ce nu pot face bine.
REVENIREA
- Şocul actual subminează şi încrederea în viitor. Majoritatea (86%) cred că după ce trece epidemia, viața va fi dificilă multă vreme. Sentimentul sugerează că oamenii vor aştepta mai mult de la stat decât de la succesul prin forțe proprii.
BANII
- Finanțele țării sunt percepute ca mai mult decât fragile. Majoritatea cred că vor creşte inflația (67%) şi Euro (61%)
CALITATEA VIEȚII
- În ansamblu, 54% cred că nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% speră că o să crească. Sentimentul că viața se deteriorează are de obicei consecințe politice şi electorale.
- Totuşi, se conturează şi o tendință pozitivă. Mai mult de o treime (36%) cred că haosul din sănătate va scădea. Oamenii încep să spere că încercările prin care trece sistemul de sănătate şi măsurile întreprinse vor avea efecte sistemice pozitive pe termen lung.
JUSTIȚIA
- Aproape două treimi (59%) cred că infracționalitatea va creşte în timp ce numai 8% cred că o să scadă. Procentele sugerează că majoritatea oamenilor trăiesc cu sentimentul că nu vor fi în siguranță. Un stres în plus care se adaugă la dificultățile vieții.
- Despre corupție, 90% au fie părerea că va rămâne la nivelul actual (adică mare), fie că va creşte şi mai mult.
STRATEGIA POST-CRIZĂ
- Oamenii cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă (42%) şi de sprijinirea firmelor româneşti (35%). Încurajarea consumului prin eventuale stimulente financiare pare să aibă puțini adepți (8%), şi probabil că stimularea consumului va fi şi dificilă în contextul persistenței anxietății colective.
