Șefii de state și de guverne se reunesc la Bruxelles, miercuri și joi, pentru al 28-lea summit NATO. Reuniunea este organizată într-un moment în care relațiile transatlantice sunt tensionate, dar și într-o perioadă în care amenințările și provocările cu care se confruntă alianța nu contenesc.

Pe acest fond, liderii NATO vor încerca să se concentreze asupra celor mai bune căi de întărire a capacităților de apărare comună, de promovare a acțiunilor de descurajare și de consolidare a relațiilor cu UE.

Chestiunea partajării echitabile a cheltuielilor de apărare este de presupus că va fi, din nou, una dintre cele mai controversate puncte de pe agenda liderilor, mai ales că ultimele date arată că doar 8 state din 29 (printre care și România) vor atinge plafonul de 2% din PIB alocat cheltuielilor de apărare.

Summit-ul de la Bruxelles vizează însă să depășească chestiunea ”bugetară” și să împingă mai departe agenda, deciziile și acțiunile decise anterior, la summit-urile din Țara Galilor (2014) și Varșovia (2016).

La summit, de exemplu, se va încerca ”securizarea” progreselor înregistrate în cooperarea NATO-UE, fiind foarte probabil să fie emisă o nouă declarație comună a statelor membre, pe modelul declarației emise la finalul summit-ului de la Varșovia.

Această declarație ar urma să stabilească drept ”prioritate zero” rezolvarea problemelor legate de mobilitate– desfășurarea rapidă a trupelor pe întreg teritoriul UE- cu sub-componenta infrastructurii critice de transport (rutier, aerian, pe cale ferată).

Este de așteptat ca NATO să nu investească în infrastructură (sau să facă investiții doar în anumite componente legate de sectorul aviatic), dar, veste bună pentru România, să insiste pentru demararea și finalizarea rapidă a unor proiecte.

Negocierile purtate înainte de acest summit mai produc un efect în România: prezența militară urmează să fie sporită iar țara noastră va găzdui un comandament de Armată.

Declarația comună ar urma să formalizeze și conceptul 30-30-30-30, adică 30 de unități mecanizate, având ca sprijin 30 de escadrile aewriene și 30 de nave de luptă să fie capabile să acționeze în cel mult 30 de zile în orice punct al teritoriului apărat de NATO.

La finalul a doi ani de acțiuni concentrate ale UE pentru construirea unui sistem strategic autonom de apărare, ce au avut ca rezultat inițiative de genul PESO sau Fondul European de Apărare, cooperarea UE-NATO este esențială pentru ca apărarea comună europeană să treacă la un nivel superior.

În acest context, cooperarea cu Turcia pare să fie una dintre problemele care pot deveni stringente, mai ales că în ultima perioadă aportul Turciei la prezența navală din Marea Neagră este substanțial redus.

Donald Trump, turneu european cu escale la Bruxelles, Londra și Helsinki

Donald Trump a afirmat marți, înainte de a pleca în turneul european care va dura mai mult de o săptămână, că întâlnirea sa cu Vladimir Putin din Helsinki ar putea fi mai ușoară decât summitul NATO din Bruxelles sau chiar decât vizita din Marea Britanie.

“Este NATO, Marea Britanie (…) și este Putin”, a declarat președintele Trump, de pe peluza Casei Albe, vorbind despre programul său.

“Sincer, Putin ar putea cel mai ușor dintre toți. Cine ar fi crezut. Cred că faptul de a te înțelege bine cu Rusia, de a te înțelege bine cu China, de a te înțelege bine cu ceilalți este un lucru bun. Nu un lucru rău, sunt ani de când o zic”, a spus presei Donald Trump.

Președintele american, care călătorește cu soția sa Melania, se va deplasa prima oară în Belgia, unde avionul său va ateriza în cursul serii marți, pentru a participa la summitul NATO de miercuri și joi.

De la Bruxelles, președintele american pleacă, 3 zile, în Marea Britanie – o vizită oficială amânată multă vreme de teama reacțiilor ostile pe care le va provoca vizita sa în Regatul Unit.

La final, mult așteptata întâlnire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care este organizată în capitala Finlandei.