joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 martie, 2019

Potrivit datelor publicate de Eurostat, jumătate dintre ţările membre UE concentrează 70% din deficitul consemnat pe anul 2018 de către România în schimburile externe, ceea ce reflectă un deficit major de competitivitate.

Oarecum surprinzător, primele două locuri în topul statelor cu care ieşim pe minus sunt, de departe Ungaria şi Polonia, urmate la mare distanţă, de Olanda şi Austria.

În spatele lor, Belgia a venit puternic din urmă şi a depăşit principalul nostru partener comercial, Germania, în timp ce rezultatele cu Cehia şi, mai ales Spania, s-au deteriorat într-un ritm îngrijorător de la un an la altul. Singurele evoluţii notabile pozitive s-au consemnat cu Slovacia şi cu al doilea mare partner comercial al nostru, Italia.


Aşadar, nu atât economiile occidentale ne pun probleme ci, mai degrabă, cele cu fostele colege de bloc socialist, faţă de care care nu reuşim să exportăm decât în proporţii îngrijorător de mici faţă de importuri ( 51,1% grad de acoperire cu Ungaria şi doar 42,9% cu Polonia).

În plus, ne-am trezit că trecem tot mai clar pe deficit cu Bulgaria, ţară faţă de care aveam în mod tradiţional excedent ( de la micul deficit de 54,1 milioane euro din 2017 la 195,6 milioane euro în 2018).

În Occident, tot economiile ceva mai mici ne pun problemele mai mari, în acest sens fiind de semnalat deficitele însemnate cu Olanda (circa -1,7 miliarde euro la un grad de acoperire a importurilor cu exporturi doar puţin mai mare de 50%), Austria (1,1 miliarde şi, respectiv, sub 60%), la care s-a adăugat  Belgia (circa -800 de milioane, adică de vreo cinci ori mai mult decât cu vecina ei Franţa, la un grad de acoperire de 62%).

Unde se localizează problema deficitului


Pentru clarificarea direcțiilor în care ar trebui să acționăm, dincolo de considerentele de ordin general, merită selectat şi menționat în clar topul 10 al țărilor cu care avem deficit, dintre care cu patru de peste un miliard de euro faţă de fiecare. Aceste state concentrează peste trei sferturi din deficitul comercial al României (76%).

De reţinut, anul trecut, soldul schimburilor cu o ţară de importanţă majoră pentru comerţul nostru exterior, Franţa, a trecut de pe plus pe minus ( de la +231,6 milioane euro în 2017 la -168,8 milioane euro în 2018), consecinţa fiind că doar această modificare de semn a generat aproape o cincime din creşterea deficitului comercial.

Doar rezultatele mai bune în raport cu Slovacia şi Italia au limitat semnificativ înrăutăţirea situaţiei per total. Deşi rezultatul negativ cu primii ce cei zece parteneri din UE s-a majorat cu circa un miliard de euro sau cam jumătate din creşterea deficitului comercial din 2018, ritmul de creştere s-a situat uşor sub 10%, adică a fost mai mic decât deteriorarea consemnată per total, de circa 17%.

În fine, trebuie semnalat efectul negativ important pentru România al apropiatului Brexit, deoarece Marea Britanie era singurul mare stat european cu care aveam un excedent nu doar consistent dar şi în creştere masivă (de la 873,3 milioane euro în 2017 la 1.257,3 milioane euro în 2018, adică un plus de aproape 400 de milioane euro sau 44% de la un an la altul – practic, i s-ar putea spune „efectul Duster”)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: