Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Cronicile

Compensarea salariaţilor: cât din PIB revine angajaților. De la problemele de productivitate, la disparitățile regionale severe

de Marin Pana , 31.3.2019

Potrivit datelor comunicate de Eurostat săptămâna trecută, compensarea salariaţilor pentru munca depusă s-a situat la 5,1 euro/oră, nivel situat la doar 22% din media UE şi penultimul din Uniune, în care am devansat doar Bulgaria.

Raportat la ţări mai apropiate de nivelul nostru de dezvoltare, ne-am plasat cam la trei sferturi faţă de Ungaria şi patru cincimi în raport cu Polonia.

Precizare / dicționar: 

Simplu spus, compensarea salariaţilor este partea din PIB care revine salariaţilor pentru munca depusă. Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau formă de beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului. Împreună cu excedentul brut de operare şi venitul mixt (partea care revine capitalului şi rezultatul activităţii proprietarului) şi cu taxele pe producţie şi importuri din care se scad subvenţiile, formează PIB-ul.

*

Niște cauze – comparativ cu contextul european

Exprimat în moneda unică europeană, diferenţa în materie de remunerare pentru munca depusă în raport cu principalele ţări partenere din comerţul exterior a fost cu mult mai mare, de peste unu la patru în raport cu Italia şi cam unu la şase faţă de Franţa şi Germania.

Explicaţiile constau în productivitatea mai scăzută a muncii, dar şi în partea mai redusă care revine salariaţilor din rezultatul economic, compensarea parţială a acestei situaţii venind din nivelul semnificativ mai redus la noi al preţurilor (circa 53% din media UE).

Dacă se face referire la ponderea în PIB a compensării salariaţilor, România apare cu cea mai mică valoare (35,2%) din UE, mult sub pragul de 40% peste care se situează ţările din fostul bloc estic cu excepţia notabilă a Poloniei (oricum, situată cu trei procente mai sus) şi foarte aproape de el, Italia. Dar departe de practica din Franţa sau Germania, situate la peste 50% din PIB.

Pornind de la acesată situaţie, s-a mers în ultimii ani pe ideea de a creşte semnificativ salariile, pentru a stimula creşterea economică simultan cu aducerea părţii care revine muncii depuse din rezultatul economic mai aproape de practica europeană.

(Citiți și: ”Cum e defalcată sărăcia în România și care e infrastructura pe care se propagă”)

Însă, datele publicate în premieră de Eurostat în profil regional, dezvăluie că avem diferenţe majore între diferite părţi ale ţării, ceea ce va face dificilă găsirea unei formule unice optime de creştere a veniturilor.

Diferențe regionale severe: care se tranșează pe granița economică a Carpaților

La nivel macro, atunci când se face raportarea sumelor globale care au revenit sub diferite forme salariaţilor din PIB-ul realizat la nivel local, se constată o împrăştiere a acestui indicator la nivel naţional  (35,2% şi nu 34,4% cum publica o ultimă valoare CNSP în prognoza de vară 2018) între 30,5% (87% din media naţională) în regiunea Sud-Muntenia şi 38,3% (109% din aceeaşi medie) în regiunea Vest.

De reţinut, nu în regiunea București-Ilfov regăsim cea mai mare valoare a acestui indicator: ci în Banat.

Totodată, se poate observa uşor o linie de demarcaţie de-a lungul arcului carpatic între valorile situate peste media naţională şi cele care se află sub medie. Linie care, dincolo de nivelul de dezvoltare, arată nişte diferenţe socio-culturale la nivel antreprenorial ( parţial derivate din ponderea investiţiilor străine care au venit cu o abordare ceva mai occidentală).

Surpriză sau nu din punctul de vedere al vechiului regat, nu în Moldova din dreapta Prutului se constată cel mai mic nivel al remunerării muncii situate sub media naţională ci în partea de sud a ţării, unde contrastul maxim apare între Bucureşti şi cele şapte judeţe incluse în regiunea Sud-Muntenia.

Atenție la salariile bugetarilor

Sunt aspecte care ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie, mai ales că statul român este market-maker pe piaţa muncii prin sumele acordate uniform pe plan naţional unor largi categorii de bugetari ( de unde rezultă că diferenţele din sectorul privat sunt încă şi mai mari decât se vede din statistica Eurostat).

De altfel, dacă se face trecerea la compensarea salariaţilor pe ora lucrată, situaţia se prezintă diferit, cu regiunile de Nord-Vest (84%) şi Centru (93%) semnificativ sub media naţională de plată şi cu Nord-Estul la valoarea minimă pe oră ( singura regiune sub pragul de 4 euro pe oră, 78% din media naţională) în pofida repartizării ceva mai apropiate de media naţională ( 94%) a rezultatelor între muncă şi capital.

O situaţie interesantă apare în Macroregiunea trei, unde, în pofida faptului că are la nivel macro repartizarea către muncă de doar 38%, regiunea Capitalei figurează cu o compensare a salariaţilor mai mult decât dublă în raport cu judeţele din jur (8,29 euro/oră faţă de 4,02 euro/oră).

Practic, Regiunea Vest, care are cea mai ridicată compensare a muncii la nivel naţional, simultan cu plasarea la nivel orar la nivelul mediei din România, ar trebui să constituie referinţa pentru deciziile viitoare, dacă vrem să păstrăm un anumit echilibru pentru întreaga ţară în politicile economice de convergenţă cu Occidentul.

*

Precizare metodologică:

Compensarea salariaţilor pentru munca depusă se obţine din sistemul conturilor naţionale prin raportarea compensării salariaţilor pentru întreaga economie ( ce include salarii şi contribuţiile sociale aferente) la numărul total de ore lucrate pe economie. Acest indicator este unul de bază pentru Tabloul de bord social al pilonului european al drepturilor sociale.

Valorile PIB regional pentru anul 2016 publicate de Eurostat au fost ajustate uniform cu datele INS referitoare la valoarea definitivă a PIB naţional pentru anul 2016, diferenţele fiind minore şi neafectând procentajele relative la media naţională (nici per total regiune şi nici la nivel orar) pentru compensarea salariaţilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

SUA au câștigat disputa în dosarul Airbus, Trump este pregătit să impună UE tarife de miliarde

Iulian Soare

Statele Unite au primit aprobare să impună produselor UE tarife suplimentare în valoare totală de miliarde de euro ca despăgubire pentru subvențiile ilegale acordate gigantului… Mai mult

Stiri

Liderii de business se așteaptă ca automatizarea să dezvolte forța de muncă cu 27% în următorii trei ani – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Liderii de business se așteaptă ca soluțiile de automatizare precum roboții, sistemele care pot învăța (machine learning) și procesarea limbajului natural să dezvolte forța de… Mai mult

Stiri

Marii bancheri ai lumii discută cu Facebook despre moneda Libra

Iulian Soare

Reprezentanții băncilor centrale ale lumii vor cere luni detalii de la cei ai Facebook privind criptomoneda Libra, pe care proprietarul celei mai mari rețele sociale… Mai mult

Stiri

O nouă serie de titluri de stat pentru populație, scadențe la 1, 2 și 3 ani

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează, luni, o nouă serie de emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programului Tezaur, dar lipsește cea pe… Mai mult

Stiri

Înregistrarea pentru votul din Diaspora s-a încheiat: 41.003 persoane s-au înscris pentru vot prin corespondență

Vladimir Ionescu

Doar 41.003 de români din străinătate s-au înscris, pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Până duminică noapte, termenul limită pentru înregistrare, alți 38.944… Mai mult

Europa

Bruxelles ia în calcul noi taxe energie, pentru combaterea schimbărilor climatice

Iulian Soare

Uniunea Europeană ia în considerare introducerea unor noi taxe în domeniul energiei pentru ca Blocul comunitar să îşi atingă mai uşor ţintele în domeniul combaterii… Mai mult

Stiri

Declin drastic al forței de muncă potențiale – Patronatele cer eliminarea plafoanelor pentru importul de lucrători

Mariana Bechir

Rezervele posibile de forță de muncă ale României se restrâng drastic din cauza scăderii naturale a populației, a îmbătrânirii accelerate a acesteia și a emigrării,… Mai mult