luni

24 iunie, 2024

2 aprilie, 2017

La bugetul statului vor fi vărsate dividende cel puțin 2.000 de milioane de lei în acest an, din profiturile pe anul trecut, înregistrate de cele mai importante companii energetice la care statul este acționar majoritar, potrivit propunerilor pe care managementul acestora le va face acționarilor: Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica.

Pe de altă parte, Programul de guvernare postat pe site-ul Executivului nu are nici un reper valoric atunci când vorbește despre investiții în energie, ci doar obiective generale ambițioase.

Dividendele

Cele mai mari dividende sunt propuse de Romgaz, 458 milioane de lei la un grad de alocare de numai 50%. Managementul Hidroelectrica nu și-a făcut publică propunerea, valoarea dividendelor pentru stat ar fi de peste 600 de milioane de lei, la același grad de alocare.


Încasările din dividende energetice s-ar putea dubla până la aproape un miliard de euro, dacă toate companiile se vor conforma „memorandumului” guvernamental care, de fapt, le cere să dea Guvernului cel puțin 90% din profitul repartizabil pe 2016.

Suma crește și mai mult dacă adăugăm dividendelor de la cel mai mare distrinuitor și furnizor de electricitate, Grupul Electrica, și de la transportatorul de țiței prin conducte Conpet Ploiești.

La Electrica statul a pierdut majoritatea voturilor, deși funcționarii de stat se obișnuiesc greu cu faptul. Conpet și-a pierdut mare parte din importanța strategică, căci depinde, practic, de un singur client, OMV Petrom.

Investițiile


Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica și Transgaz prevăd investiții de 2.645 milioane de lei, în proiectele lor de buget pe 2017. Suma ar fi de 2,5 ori mai mare în acest an decât în cel anterior, dar multe din resurse provin din amortizări contabile și mai și trebuie „să se realizeze”.

Nevoile de investiții sunt cu mult mai mari și fiecare milion din profit contează.

Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient”, recunoaște actualul Guvern, care însă își mai propune, încă „finalizarea” celei de-a treia strategii energetice naționale din ultimii 10 ani. Nici aceasta nu va fi ușor de realizat, căci Parlamentul a respins un amendament respins viza alocarea sumei de 200.000 de lei pentru finalizarea Strategiei Energetice 2017-2030

Cea mai recentă strategie energetică fusese deja finalizată în decembrie de un guvern tehnocrat mult criticat de cel politic actual.

Până când o nouă strategie energetică va fi finalizată, capacitățile de producție vor continua să îmbătrânească, să se oprească sau, în cel mai bun caz să își reducă semnificativ randamentul. Astfel:

Ar fi nevoie de investirea a cel puțin șapte până la 14 miliarde de euro, până în 2030, doar pentru înlocuirea capacităților de producție care se apropie de sfârșitul duratei de viață, potrivit strategiei energetice finalizate în decembrie, dar neasumată de noul guvern.

Necesarul de investiție diferă în funcție de scenariul de dezvoltare.

Potrivit bugetului Ministerului Energiei, transferurile programate pentru 2017, care includ și investițiile, se ridică la  255,5 milioane de lei,  și la alte 260 de milioane de lei în următorii doi ani.

Bugetele nu sunt sigure.  Romgaz, de pildă, şi-a programat pentru 2016 investiţii în valoare de 1.020 mil.lei şi a realizat 497,7 mil.lei, cu 51,2% mai puţin decât în 2015.

Investiţiile realizate  de Romgaz sunt mai mici decat cele din anul 2015 (937,9 mil.lei), „ca urmare a diminuării investiţiilor programate în explorarea de suprafaţă, scăderii investiţiilor în asocieri şi amânării unor lucrări generate de dificultăţile întâmpinate în activitatea de pregătire (obţinere terenuri, avize, acorduri, autorizaţii) şi modificărilor legislaţiei achiziţiilor publice. Investiţiile au fost finanţate exclusiv din surse proprii”, se spune într-un raport al companiei.

În general, companiile de stat au suferit de absenţa investițiilor și s-au remarcat prin acumularea de pierderi nete de 66,5 miliarde lei, între 1994 și 1995, potrivit studiului „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, publicat în cea mai recentă ediţie a Caietelor de studii BNR.

Este drept, cea mai mare parte a pierderii (65,5 miliarde lei) provine din primul deceniu investigat, atunci când mamuţi corporatişti neprivatizaţi precum Sidex Galaţi, afectau puternic statisticile. Dovadă că, dimensiunea pierderii nete s-a diminuat semnificativ.

Mai rău este, însă, faptul că pierderile nete au reînceput să crească în sectorul de stat după 2012.

Primele 10 companii profitabile cumulează 81 % din rezultatul net pozitiv al întreprinderilor de stat.

 

 

 

O piață izolată

Interconectarea energetică a României cu restul piețelor energetice europene este de mai mulți ani un obiectiv strategic, atât pe partea de gaze naturale cât și în energie electrică.

Transgaz, operatorul monopolului de transport magistral de gaze naturale din România, a fost la un pas să piardă prim planul în proiectul transferului gazelor descoperite în platfoma continentală a Mării Negre.

Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale în perioada 2014-2023, cuprinde cinci proiecte majore aflate în diferite stadii de executie, a căror valoare totală estimată se ridică la circa 1,5 miliarde euro.

Transelectrica are problemele ei, ca operator al monopolului de transport magistral al energiei electrice.

Programul de guvernare se referă la valoarea investițiilor legate de aceste două companii strategice, doar când invocă o taxă de monopol de circa 50 de milioane de euro anual, pentru finanțarea de „sisteme noi de distribuție în localitățile fără alimentare energie electrică și gaze naturale”.

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: