fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

Comisia von der Leyen – chinurile facerii: de ce se amână începerea mandatului. Obstacolele politice ce trebuie depășite

de Victor Bratu , 16.10.2019

Parlamentul European urmează să anunțe, miercuri, că noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, nu își va prelua mandatul înainte de 1 decembrie 2019. Dar chiar și această dată o variantă optimistă: o serie de lideri politici de la Bruxelles iau în calcul chiar și scenariul în care mandatul noii Comisii ar urma să înceapă la 1 ianuarie 2020.

Votul de validare al Comisiei von der Leyen era programat inițial pentru data de 23 octombrie, iar mandatul ar fi trebuit să înceapă la 1 noiembrie.

Amânarea este însă dictată de chestiuni procedurale: chiar dacă România și Franța ar desemna foarte rapid noi candidați pentru poziția de comisar nu mai este timp pentru ca noii candidați să parcurgă, în următoarele 6 zile, întreaga procedură de validare în comisii.

În plus, incertitudinea Brexit (premierul Boris Johnson a fost obligat de parlamentul național să ceară o nouă amânare dacă UE și Marea Britanie nu ajung la un acord) face tot mai posibilă prezența unui comisar britanic în echipa Ursulei von der Leyen.

Întârzierea preluării mandatului unei Comisii Europene nu este ceva neobișnuit: comisiile Barroso I și II și-au început mandatul cu 3 săptămâni întârziere, în 2004 (din cauză că Parlamentul a respins candidatura italianului Rocco Buttiglione) și cu aproape 3 luni întârziere în 2009 (din cauza respingerii candidatului bulgar, Rumiana Jeleva, mandatul Comisiei Barroso II a început la 1 februarie 2010).

Decizia de amânare a preluării mandatului Comisiei von der Leyen va fi luată miercuri, în Conferința președinților (liderii grupurilor parlamentare din PE).

Obstacolele politice din calea Ursula von der Leyen: și situația României, Franței, Ungariei și UK

Formarea echipei Ursula von der Leyen este blocată din două motive: primul ține de noii candidați care urmează să fie propuși de Franța și de România, al doilea de portofoliul repartizat Ungariei – „Vecinătate și extindere”.

Franța și-a văzut candidatul (Sylvie Goulard) respins în Comisa pentru industrie din cauza unor probleme de integritate, dar președintele Emmanuel Macron nu pare dispus, deocamdată, să accepte decizia Parlamentului European.

Negocierile politice între liderii de grupuri din PE s-au lovit în primul rând de intransigența PPE, explicabilă de altfel după ce Franța a forțat schimbarea persoanei care urma să fie susținută pentru președinția Comisiei Europene.

Liderul de grup, Manfred Vebber, a asigurat marți, într-un interviu publicat în Le Figaro, că nu este vorba de o răzbunare, ci de dorința de a ”proteja instituțiile europene” în condițiile în care Franța a susținut un candidat ”cu probleme de integritate”.

Ursula von der Leyen a fost luni la Paris pentru a discuta situația cu Emmanuel Macron, dar președintele Franței pare să lupte în continuare pentru a-și impune decizia. Interpretarea generală – după ce, marți, ministrul francez de Externe a blocat, pentru a treia oară, decizia de a începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania – este că Franța blochează anumite dosare în speranța că va putea negocia alte dosare de interes pentru Paris.

România, la fel, s-a văzut pusă în situația să-i fie respins candidatul (Rovana Plumb), tot din motive de integritate, încă de la primul filtru al Comisiei juridice.

Președintele-ales al Comisiei așteaptă acum o nouă nominalizare – candidatura lui Dan Nica iese din discuție, dar la București există doar un guvern interimar, care nu poate înainta o nouă propunere, și un premier-desemnat, care poate înainta o propunere abia după validarea în Parlament.

În condițiile în care negocierile pentru formarea unei majorități sunt dificile, chiar dacă la Cotroceni există deja variante solide de candidat, nu este clar când și cine (în eventualitatea în care un guvern Orban va fi respins în Parlamentul de la București) va face nominalizarea.

Ungaria este un caz mai special. Prima nominalizare (László Trócsányi) a fost respinsă de Comisia juridică, dar premierul Viktor Orban s-a mișcat rapid și, în aceeași zi, a anunțat un nou candidat, în persoana ambasadorului Ungariei la Bruxelles, Oliver Varhelyi.

Noul candidat nu are niciun fel de probleme, fiind o persoană apreciată la Bruxelles, însă parlamentarii au rețineri cu portofoliul oferit Ungariei ( „Vecinătate și extindere”). Ei sunt reticenți nu atât de componenta de extindere (UE nu are deocamdată, cu excepția Albaniei și Macedoniei de Nord, planuri de lărgire), ci de componenta de vecinătate a portofoliului, știute fiind relațiile Ungariei cu Rusia.

Cel mai special caz este însă cel al Marii Britanii. Dacă Consiliul UE va primi o nouă solicitare de amânare a Brexit, atunci Marea Britanie va trebui să își desemneze un comisar, iar Ursula von der Leyen va trebui să îi repartizeze un portofoliu.

Cu siguranță, ar fi un portofoliu ”onorific”, care nu există încă în schema viitoarei Comisii Europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Expert american: Epidemia poate fi adusă sub control în maximum două luni, cu trei condiții

Vladimir Ionescu

Robert Redfield (foto), director al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, spune că „cele mai puternice arme pe care le avem” în lupta… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron crede că un acord UE pe Planul de relansare este posibil ”în acest weekend”

Iulian Soare

Președintele Emmanuel Macron consideră că este „posibil și de dorit” încheierea unui acord privind planul de redresare al UE în cadrul summitului european de vineri… Mai mult

Stiri

Răzvan Atim, UiPath: Roboții în administrația publică – muncă de 15 minute realizată în 30 de secunde

Razvan Diaconu

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est al UiPath, spune că automatizarea poate rezolva mare parte din neajunsurile cauzate de rularea de aplicații vechi… Mai mult

Stiri

Starea de alertă, prelungită 30 de zile, fără noi restricții

Razvan Diaconu

Guvernul adoptă în ședința extraordinară, miercuri, hotărârea privind prelungirea stării de alertă în România cu alte 30 de zile. În debutul ședinței de guvern premierul… Mai mult

Stiri

Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică

Alexandra Pele

În situația în care România dorește să excludă anumiți furnizori de echipamente 5G, acest lucru va fi posibil doar prin adoptarea unei legi speciale care… Mai mult

Stiri

Termenul limită pentru sosirea tabletelor destinate elevilor – 10 septembrie

Mariana Bechir

Cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge cel târziu pe 10 septembrie în școlile unde învață elevii care nu au acces la tehnologia necesară… Mai mult

Stiri

Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia

Vladimir Ionescu

Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai… Mai mult