fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Comisia: România se îndreaptă spre deficit structural de 4%. Ionuț Dumitru: ”Rămânem fără muniție în vremuri grele”

de Alexandra Pele 5.11.2015

VICTOR PONTA - EUGEN TEODOROVICI Comisia Europeană estimează, în prognoza de toamnă publicată joi, o creştere a deficitului structural (MTO) de la 1% din PIB în 2015,  la aproape 4% din PIB în 2017.
Indicatorul este mai mult decât îngrijorător, susţin analiştii contactaţi de cursdeguvernare.ro, în contextul în care stabilitatea datoriei publice este asigurată la un nivel al deficitului structural de cel mult 2% din PIB.

De asemenea, deficitul bugetar este aşteptat să crească de la 1,5% din PIB în 2015,  la 2,8% din PIB în 2016 şi la peste 3% din PIB în 2017. Totodată, din prognoza Comisiei reiese că datoria publică va atinge 40,9% din PIB în 2016 şi 42,8% din PIB în 2017.

De menţionat este şi faptul că aceste previziuni au fost realizate pe baza datelor disponibile până la finele lunii trecute, respectiv pe baza măsurilor care au fost legiferate până în data de 22 octombrie. Asta înseamnă că Impactul modificărilor aduse ulterior Codului Fiscal, cum ar fi reducerea impozitului pe dividende la 5% sau sistemul de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi, Nu au fost luate în considerare la realizarea prognozei de toamnă.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Conjurația celor 7 astre pe 2017”)

Previziunile economice publicate astăzi (miercuri, n.r.) indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale României. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără acţiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile“, a comentat vice-preşedintele CE pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis.

Principalii indicatori din prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru România

ce

Ionuţ Dumitru: Un deficit mare ne lasă fără muniţie pentru vremurile grele

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertizează că stabilitatea datoriei publice este asigurată până la un nivel al deficitului structural de 2% din PIB.

“Noi ne-am asumat o ţintă de 1,5%. Un deficit mare ne lasă fără muniţie pentru vremurile grele”, a precizat Ionuţ Dumitru. El atrage atenţia că un nivel mai mare al deficitului duce la creşterea datoriei publice şi la deteriorarea sustenabilităţii finanţelor publice, în contextul în care în perioade de creştere economică se recomandă reducerea deficitului şi chiar a datoriei publice.

În perioade de creştere, o poziţionare puternic prociclică nu este recomandată. Creşterea deficitului în vreme de expansiune duce la o deteriorare a finanţelor publice care ne vulnerabilizează foarte tare pentru perioadele viitoare de recesiune“, a punctat Ionuţ Dumitru, recomandând noului executiv prudenţă în ceea ce priveşte construcţia bugetului pe anul viitor.

Prognoza făcută publică marţi de Comisia Europeană este în linie cu aşteptările Consiliului Fiscal.

“Pentru noi nu este nicio surpriză. Cam aşa vedem şi noi lucrurile, cam în direcţia aceasta ne ducem. Pentru anul viitor anticipăm un deficit efectiv de 2,7-2,8% din PIB, iar în anul 2017, având în vedere angajamentele asumate nu vedem un deficit de sub 3% din PIB. Noi anticipăm un nivel de 3,5-3,7%”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Aurelian Dochia, economist: Călcăm strâmb ca să afişăm o creştere economică de 4% din PIB

Analistul financiar Aurelian Dochia este de părere că decidentul politic a ales să îşi asume acest deficit pentru a putea afişa o creştere economică semnificativă în an electoral, urmând ca eventualele consecinţe să fie lăsate “moştenire” viitoarelor guverne.

Se pare că decidenţii politici au hotărât că merită să îşi asume acest nivel al deficitului astfel încât să poată să afişeze anul viitor, an electoral, o creştere economică de 4% din PIB: Călcăm strâmb ca să avem această creştere economică. Guvernul Ponta nu va mai fi cel care răspunde de consecinţe“, a explicat analistul.

În ceea ce priveşte numirea unui guvern condus de un premier tehnocrat, Aurelian Dochia nu crede că un astfel de cabinet ar avea o susţinere reală pentru implementarea unor reforme economice de amploare, fiind un simplu “gestionar” al finanţelor publice până la alegerile de anul viitor.

“Un guvern condus de un tehnocrat va avea o foarte limitată marjă de manevră şi nu va putea lua măsuri importante de reformă economică fără susţinerea Parlamentului. Va fi un gestionar al situaţiei până la alegerile de anul viitor. E puţin probabil să aibă cum să se lanseze în programe de reformă”, a adaugat economistul.

Ce este deficitul structural şi de ce contează nivelul său

Deficitul structural este un indicator folosit pentru a evalua sustenabilitatea politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu. Acesta se calculează pe baza PIB-ului potenţial, adică a valorii optime de creştere a unei economii, din care sunt eliminate o serie de elemente de “bruiaj”.

Determinarea deficitului structural impliă ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul sau deficitul de cerere.

Analiza dinamicii deficitului structural în corelaţie cu poziţia economiei faţă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în care politica fiscală acţionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, însensul exacerbării dezechilibrelor“, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

Datoria publică devine nesustenabilă pentru România la 40-45% din PIB

Nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat de nivelul critic, a cărui depăşire ar avea consecinţe negative importate asupra creşterii economice, se arată în Raportul asupra Stabilităţii Financiare din 2015, publicat de Banca Naţională a României (BNR).

Din analizele realizate de Banca Naţională reiese că pragul critic al datoriei publice variază, în cazul României, între 40 şi 45 la sută din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%.

Din calculele BNR rezultă că un nivel al deficitului bugetar primar (deficitul înainte de plata dobânzilor aferente datoriei publice) de peste 1,5% ar determina creşterea datoriei publice la peste 50% din PIB.

deficit

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.11.2015

Un raspuns

  1. Mihai Voicu
    6.11.2015, 7:50 pm

    Mă bucur ca mai vede cineva riscurile pe care le va avea orice guvern anul viitor: http://mihvoi.blogspot.ro/2015/11/si-cu-asta-ce-am-facut-dupa-demisia-lui.html

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult