Bruxelles-ul începe să lanseze planurile de creștere a cheltuielilor militare, o primă componentă a Fondului de Apărare Europeană vizând finanțarea activităților de securitate cibernetică și a construcției de nave de război și drone.
Potrivit Financial Times, Comisia Europeană va prezenta miercuri o primă propunere, ce apare la scurt timp după ce statele membre au decis coordonarea strânsă în domeniul Apărării, efect al presiunii făcute de președintele ales Donald Trump ca statele NATO să își crească contribuția la cheltuielile militare.
Potrivit publicației americane, planul Comisiei încurajează achizițiile transfrontaliere, punând accent pe standardizarea echipamentelor folosite de statele UE, și utilizarea programelor spațiale în scopuri de securitate. În prezent, 80% din sumele destinate achizițiilor din Apărare sunt derulate la nivel național, estimează Comisia Europeană.
Victoria lui Donald Trump a provocat îngrijorare în majoritatea statelor europene membre NATO, președintele ales averizând în campania electorală că SUA ar putea să ceară aliaților să plătească ”corect” cheltuielile de Apărare. 22 dintre cele 28 de state UE sunt și membre NATO, dar numai Marea Britanie, Polonia, Estonia și Grecia respectă angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB cheltuielilor de Apărare.
Noul plan al executivului UE, care va fi prezentat de vicepreședintele Jyrki Katainen, vizează extinderea capabilităților europene terestre, aeriene, navale și spațiale, precum și investiții în zonele securitate cibernetică și colectare de date/informații.
Obiectivul principal în constituie obținerea unei eficiențe sporite, la nivel de bloc comunitar, a cheltuielilor de înzestrare. În continuare, statele membre vor deține în continuare bunuri și tehnologie militare, însă noua abordare țintește punerea în comun- fie și parțial- a resurselor pentru maximizarea beneficiilor și eficienței echipamentelor strategice.
Vicepreședintele Katainen sugera în cadrul unui interviu acordat FT în septembrie că statele membre ar putea emite obligațiuni de apărare europeană, prin intermediul Fondului de Apărare Europeană, pe piețele financiare pentru a finanța achiziția în comun de bunuri ”proprietate UE”.
Deși Europa înregistrează la nivel mondial al doilea cel mai mare buget de Apărare, documentul Comisiei Europene va preciza că aceste cheltuieli nu sunt eficiente din cauză că:
- sunt în multe cazuri redundante
- au o mare problemă legată de interoperabilitate
- în lipsa unei coordonări sunt create goluri de echipamente sau de tehnologie
Documentul Comisiei va afirma că industria europeană de Apărare ar putea rămâne în urma rivalilor mondiali, din punct de vedere al tehnologiilor de ultimă generație, dacă statele membre nu vor face investiții în creșterea capacităților de apărare. Un eșec al acestor demersuri ar compromite eforturile UE de a-și consolida capacitatea de Apărare dar și capacitatea de acțiune autonomă în caz de necesitate.
Planul Comisiei este menit să promoveze și investițiile pentru furnizorii industriei de Apărare, în special întreprinderi mici și medii.
Comisia estimează că lipsa de coordonare costă, la nivel european, între 25 și 100 de miliarde euro anual, din cauza absenței competiției și problemelor economice cu care se confruntă industri de profil.
Perspectiva ieșirii Marii Britanii din UE a generat impulsionarea planurilor pentru cooperare europeană în domeniul Apărării. Franța și Germania, susținute de Italia, Polonia și de Spania, sunt statele care pledează pentru cooperare strânsă în acest domeniu.
SUA investește în Apărare mai mult decât dublul investițiilor europene globale. China a crescut în ultima decadă cu 150% bugetul Apărării.
