Comisia juridică din Senat a dat marți aviz de respingere a cererii DNA de ridicare a imunității lui Titus Corlățean în scopul cercetării acestuia în Dosarul votului din diaspora la prezidențialele din 2014.

Raportul Comisiei va pleca spre plenul camerei superioare a Parlamentului, fără a-i obliga însă pe senatori să voteze conform acestei recomandări a Comisiei.

Data dezbaterii în plen urmază să fie stabilită.

DNA a cerut ridicarea imunității senatorului Titus Corlățean încă de pe data de 16 mai, dar votul a fost amânat din cauza alegerilor locale.

Procurorii anticorupție doresc cercetarea fostului ministru din cauza modului în care a organizat secțiile de votare din străinătate – “după alte criterii decât cele care tineau de aglomerările la sectiile de votare, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul Victor Ponta”, potrivit DNA.

Faptele de care este suspectat:

“În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.

Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.

Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:

• nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
• organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală”, potrivit DNA.

Zeci de mii de români din străinătate au stat la cozi timp de mai multe ore pentru a vota la alegerile din 2014, mulți dintre ei fără a reuși să facă acest lucru.

Titus Corlățean a organizat primul tur al scrutinului organizat în diaspora, după care a fost înlocuit cu Theodor Meleșcanu, din cauza acestor probleme organizatorice – număr mic de secții, cabine și ștampile.

Situația nu s-a schimbat, mii de români nereușind nici în al doilea tur să-și voteze candidatul preferat.