vineri

12 iulie, 2024

1 noiembrie, 2017

Comisia juridică a Senatului a adoptat marți modificările legislative care le acordă judecătorilor Curții Constituționale mai multe privilegii, precum și o superimunitate.

Conform amendamentelor votate la Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, judecătorii CCR nu pot fi urmăriți penal, reținuți sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea a două treimi din plenul Curții.

Proiectul de lege a fost inițiat de Adnagi Slavoliub (foto; grupul minorităților) și a trecut de Camera Deputaților în forma propusă de parlamentar.


Comisia juridică a Senatului a adoptat cu câteva amendamente proietcul venit de la Cameră.

Dacă proietcul ajunge lege, magistrații CCR vor avea cea mai extinsă imunitate din România, fiindcă ei nu vor mai putea fi anchetați fără acordul a două treimi din plen (adică a șase din cei nouă judecători ai Curții).

Dacă și plenul camerei superioare va vota prevederile acceptate de deputați, judecătorii CCR vor avea cea mai extinsă imunitate din România, fiindcă ei nu vor mai putea fi anchetați fără acordul a două treimi din judecătorii Curții.

De ce imunitate beneficiază Acum membrii CCR:

Art.66 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precizează:


Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penalădecât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Ce imunitate ar urma să aibă:

“Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale…

Încuviințarea prevăzută de alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză

Aceasta înseamnă că magistrații CCR ar deveni demnitarii cu cea mai extinsă imunitate, deoarece ar beneficia, pe de o parte, de o imunitate precum cea a miniștrilor, dar sporită: conform legii privind responsabilitatea miniștrilor, aceștia nu pot fi anchetați decât cu aprobarea președintelui sau cu aprobarea camerei din care fac parte, dacă sunt parlamentari.

Trebuie menționat că imunitatea miniștrilor se referă doar la fapte săvârșite în această calitate, pe când în cazul magistraților CCR nu se precizează nimic de genul acesta.

Pe de altă parte, reamintim că în cazul parlamentarilor nu este nevoie de ridicarea imunității decât dacă este vorba despre arestare, nu și de anchetare.

În plus, dacă pentru pierderea imunității parlamentarilor este nevoie de votul majorității, pentru magistrații CCR va fi obligatorie aprobarea a două treimi din plenul Curții.

Ce argumente invocă inițiatorul

Argumentul forte invocat în Nota de fundamentare a proiectului este nevoia imeprioasă de a institui “măsuri concrete și disctincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”.

Adnagi Slavoliub consideră că proiectul său ar face magistrații CCR se bucure de o imunitate simetrică celei aplicate miniștrilor și parlamentarilor.

Consiliul legislativ: O astfel de imunitate nu are consacrare constituțională

Singura instituție din partea căreia a fost emisă deocamdată o opinie este Consiliul legislativ, care cere reanalizarea propunerii:

“Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse privind necesitatea încuviințării plenului Curții Constituționale pentru efectuarea urmăririi penale  împotriva judecătorilor Curții Constituționale, apreciem că aceasta ar trebui reanalizată, având în vedere că o astfel de soluție legislativă reprezintă instituirea unei imunități sui-generis, care nu are consacrare constituțională.”

Pensie de lux

Legea aprobată de deputați propune și o nouă formulă pentru calcularea pensiei judecătorilor de la CCR, precum în cazul magistraților, chiar dacă nu au fost magistrați:

„Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: