Comisia Europeană a lansat miercuri un ”proces de reflecție” privind statul de drept în Uniunea Europeană, prezentând posibilele căi pentru acțiunile viitoare, inclusiv măsuri mai adaptate în cazul constatării unor abateri.
Printre acestea din urmă se numără și sancțiunile financiare aplicate statelor cu probleme.
După experiențele din ultimii ani (cu Polonia, România și Ungaria), Bruxelles-ul consideră că este nevoie de instrumente mai clare și eficiente pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune.
Accentul va fi pus pe prevenirea timpurie a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și pe un răspuns eficace în cazul apariției unor asemenea cazuri.
„Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune,” a declarta miercuri Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al CE.
Comisia a recurs deja la o serie de măsuri legate de statul de drept în statele membre: procedura inițiată în temeiul articolului 7 din TUE, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).
Miercuri, au fost prezentați cei trei piloni ce ar putea eficientiza acțiunile Comisiei:
- O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze pe o mai bună promovare la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local.
- Prevenirea timpurie: UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept.
- Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.
Anul trecut, Comisia a propus legarea fondurilor europene de statul de drept. Este vorba despre un mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre.
Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept.
