Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Comisia Europeană îndeamnă guvernele din Zona Euro să folosească stimulente fiscale pentru creșterea economică

de Adrian N Ionescu , 8.10.2019

Comisia Europeană (CE) susține că economia zonei euro are nevoie de măsuri fiscale de stimulare a creșterii în ţările care au „spaţiu fiscal”, pentru a evita o perioadă îndelungată de creştere redusă.

Executivul european avertizează că activitatea economică în zona euro nu se va redresa anul acesta, într-un document pregătit pentru reuniunea de miercuri a miniștrilor de Finanțe din Zona Euro (Eurogrup), citat de Reuters.

Ţările cu „spaţiu fiscal” cele mai vizate sunt Germania şi Olanda, care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare. Ele ar trebui să facă investiții publice mai mari, mai ales în infrastructură, astfel încât creșterea stimulate astfel să se propage în celelalte economii.

Problema depășește granițele Zonei Euro. Germania este partenerul comercial nr. 1 al României, cu 23% din totalul exporturilor și peste 20% din totalul importurilor țării noastre, potrivt datelor pe primul semestru, citate de Camera de comerț AHK România.

Alte țări din estul UE depend de asemenea de comenzile germane.

O polemică europeană

„Încetinirea creşterii şi riscurile negative inerente actualei situaţii ar putea necesita mai degrabă o abordare preventivă decât reactivă a politicii fiscale. Guvernele trebuie să ia acum măsuri deoarece va dura până când schimbările din politica fiscală vor avea impact asupra economiei”, spune documentul citat de Reuters.

Poziția afirmată de CE vine să întărească avertismentele lui Mario Draghi, preşedintele în exercițiu al Băncii Centrale Europene (BCE), care a prevăzut că politica dobânzilor negative va trebui aplicată mai mult timp, dacă guvernele nu accelerează cheltuielile de investiții, pentru a ajuta creşterea economică.

(Citiți și: „Mario Draghi – ultimul discurs ca președinte al BCE: Economia zonei euro nu dă semne de redresare”)

De cealaltă parte a dezbaterii, Germania este adepta ținerii sub control strict al cheltuielilor bugetare. Guvernul german nu și-a folosit deloc, în ultimi șase ani, posibilitatea legală de a se împrumuta cu până la 0,35% din PIB, argumentând cu excedentele bugetare.

Politica „Schwarze Null” (black zero) a împrumuturilor zero a fost, însă, criticată inclusiv de economiștii germani din cele cinci mari institute de cercetare economică ale țării, în condițiile în care exporturile în scădere au atras recesiunea tehnică din industrie.

(Citiți și: „Schwarze Null”: Economiștii germani cer Guvernului federal să renunţe la politica bugetară strictă „Zero împrumuturi”)

CE spune că noul program de relaxare cantitativă (QE) al BCE ar fi mai puţin eficient şi ar avea efecte secundare nedorite în comparaţie cu măsurile de stimulare adoptate de guverne, care ar fi acum mai eficiente decât în perioadele economice normale.

Miniștrii de Finanțe din Eurogrup vor mai discuta miercuri și despre felul în care se va finanța bugetul pentru investiții al Zonei Euro, distinct de Bugetul UE, care se ridică la 17,5 miliarde de euro.

Franța a cerut un buget de 10 ori mai mare, dar opoziția Olandei a fost mai puternică.

Griji mai apăsătoare dinspre războiul comercial și Brexitul fără acord

Comisia Europeană (CE) mai spune că scenariul său de bază, care deja prevede o creștere economică redusă, nu a inclus perspectiva unui război commercial total între UE și SUA, cu tarife sporite pentru exporturile de mașini europene și nici Brexitul fără accord.

„Incertitudinile legate de politicile comerciale, tensiunile geopolitice şi viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie se vor menţine probabil şi în următorii ani”, spune CE.

Mai mult, însă, „este probabil să se amplifice influența negative a unor factori structurali precum deplasarea cererii de la motoarele diesel, sau tranziția structurală din China”

“Probabilitatea ca astfel de evenimente să se materializeze pe termen scurt este ridicată, iar impactul lor asupra economiei europene ar putea fi substanţial”, avertizează Comisia Europeană.

CE nu uită de țări cu mari problem bugetare și de îndatorare, precum Italia sau Grecia, și le recomandă politici care să asigure pieţele că datoria lor va scădea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult