Comisia Europeană (CE) susține că economia zonei euro are nevoie de măsuri fiscale de stimulare a creșterii în ţările care au „spaţiu fiscal”, pentru a evita o perioadă îndelungată de creştere redusă.
Executivul european avertizează că activitatea economică în zona euro nu se va redresa anul acesta, într-un document pregătit pentru reuniunea de miercuri a miniștrilor de Finanțe din Zona Euro (Eurogrup), citat de Reuters.
Ţările cu „spaţiu fiscal” cele mai vizate sunt Germania şi Olanda, care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare. Ele ar trebui să facă investiții publice mai mari, mai ales în infrastructură, astfel încât creșterea stimulate astfel să se propage în celelalte economii.
Problema depășește granițele Zonei Euro. Germania este partenerul comercial nr. 1 al României, cu 23% din totalul exporturilor și peste 20% din totalul importurilor țării noastre, potrivt datelor pe primul semestru, citate de Camera de comerț AHK România.
Alte țări din estul UE depend de asemenea de comenzile germane.
O polemică europeană
„Încetinirea creşterii şi riscurile negative inerente actualei situaţii ar putea necesita mai degrabă o abordare preventivă decât reactivă a politicii fiscale. Guvernele trebuie să ia acum măsuri deoarece va dura până când schimbările din politica fiscală vor avea impact asupra economiei”, spune documentul citat de Reuters.
Poziția afirmată de CE vine să întărească avertismentele lui Mario Draghi, preşedintele în exercițiu al Băncii Centrale Europene (BCE), care a prevăzut că politica dobânzilor negative va trebui aplicată mai mult timp, dacă guvernele nu accelerează cheltuielile de investiții, pentru a ajuta creşterea economică.
(Citiți și: „Mario Draghi – ultimul discurs ca președinte al BCE: Economia zonei euro nu dă semne de redresare”)
De cealaltă parte a dezbaterii, Germania este adepta ținerii sub control strict al cheltuielilor bugetare. Guvernul german nu și-a folosit deloc, în ultimi șase ani, posibilitatea legală de a se împrumuta cu până la 0,35% din PIB, argumentând cu excedentele bugetare.
Politica „Schwarze Null” (black zero) a împrumuturilor zero a fost, însă, criticată inclusiv de economiștii germani din cele cinci mari institute de cercetare economică ale țării, în condițiile în care exporturile în scădere au atras recesiunea tehnică din industrie.
(Citiți și: „Schwarze Null”: Economiștii germani cer Guvernului federal să renunţe la politica bugetară strictă „Zero împrumuturi”)
CE spune că noul program de relaxare cantitativă (QE) al BCE ar fi mai puţin eficient şi ar avea efecte secundare nedorite în comparaţie cu măsurile de stimulare adoptate de guverne, care ar fi acum mai eficiente decât în perioadele economice normale.
Miniștrii de Finanțe din Eurogrup vor mai discuta miercuri și despre felul în care se va finanța bugetul pentru investiții al Zonei Euro, distinct de Bugetul UE, care se ridică la 17,5 miliarde de euro.
Franța a cerut un buget de 10 ori mai mare, dar opoziția Olandei a fost mai puternică.
Griji mai apăsătoare dinspre războiul comercial și Brexitul fără acord
Comisia Europeană (CE) mai spune că scenariul său de bază, care deja prevede o creștere economică redusă, nu a inclus perspectiva unui război commercial total între UE și SUA, cu tarife sporite pentru exporturile de mașini europene și nici Brexitul fără accord.
„Incertitudinile legate de politicile comerciale, tensiunile geopolitice şi viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie se vor menţine probabil şi în următorii ani”, spune CE.
Mai mult, însă, „este probabil să se amplifice influența negative a unor factori structurali precum deplasarea cererii de la motoarele diesel, sau tranziția structurală din China”
„Probabilitatea ca astfel de evenimente să se materializeze pe termen scurt este ridicată, iar impactul lor asupra economiei europene ar putea fi substanţial”, avertizează Comisia Europeană.
CE nu uită de țări cu mari problem bugetare și de îndatorare, precum Italia sau Grecia, și le recomandă politici care să asigure pieţele că datoria lor va scădea.
