fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Comisia Europeană îndeamnă guvernele din Zona Euro să folosească stimulente fiscale pentru creșterea economică

de Adrian N Ionescu , 8.10.2019

Comisia Europeană (CE) susține că economia zonei euro are nevoie de măsuri fiscale de stimulare a creșterii în ţările care au „spaţiu fiscal”, pentru a evita o perioadă îndelungată de creştere redusă.

Executivul european avertizează că activitatea economică în zona euro nu se va redresa anul acesta, într-un document pregătit pentru reuniunea de miercuri a miniștrilor de Finanțe din Zona Euro (Eurogrup), citat de Reuters.

Ţările cu „spaţiu fiscal” cele mai vizate sunt Germania şi Olanda, care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare. Ele ar trebui să facă investiții publice mai mari, mai ales în infrastructură, astfel încât creșterea stimulate astfel să se propage în celelalte economii.

Problema depășește granițele Zonei Euro. Germania este partenerul comercial nr. 1 al României, cu 23% din totalul exporturilor și peste 20% din totalul importurilor țării noastre, potrivt datelor pe primul semestru, citate de Camera de comerț AHK România.

Alte țări din estul UE depend de asemenea de comenzile germane.

O polemică europeană

„Încetinirea creşterii şi riscurile negative inerente actualei situaţii ar putea necesita mai degrabă o abordare preventivă decât reactivă a politicii fiscale. Guvernele trebuie să ia acum măsuri deoarece va dura până când schimbările din politica fiscală vor avea impact asupra economiei”, spune documentul citat de Reuters.

Poziția afirmată de CE vine să întărească avertismentele lui Mario Draghi, preşedintele în exercițiu al Băncii Centrale Europene (BCE), care a prevăzut că politica dobânzilor negative va trebui aplicată mai mult timp, dacă guvernele nu accelerează cheltuielile de investiții, pentru a ajuta creşterea economică.

(Citiți și: „Mario Draghi – ultimul discurs ca președinte al BCE: Economia zonei euro nu dă semne de redresare”)

De cealaltă parte a dezbaterii, Germania este adepta ținerii sub control strict al cheltuielilor bugetare. Guvernul german nu și-a folosit deloc, în ultimi șase ani, posibilitatea legală de a se împrumuta cu până la 0,35% din PIB, argumentând cu excedentele bugetare.

Politica „Schwarze Null” (black zero) a împrumuturilor zero a fost, însă, criticată inclusiv de economiștii germani din cele cinci mari institute de cercetare economică ale țării, în condițiile în care exporturile în scădere au atras recesiunea tehnică din industrie.

(Citiți și: „Schwarze Null”: Economiștii germani cer Guvernului federal să renunţe la politica bugetară strictă „Zero împrumuturi”)

CE spune că noul program de relaxare cantitativă (QE) al BCE ar fi mai puţin eficient şi ar avea efecte secundare nedorite în comparaţie cu măsurile de stimulare adoptate de guverne, care ar fi acum mai eficiente decât în perioadele economice normale.

Miniștrii de Finanțe din Eurogrup vor mai discuta miercuri și despre felul în care se va finanța bugetul pentru investiții al Zonei Euro, distinct de Bugetul UE, care se ridică la 17,5 miliarde de euro.

Franța a cerut un buget de 10 ori mai mare, dar opoziția Olandei a fost mai puternică.

Griji mai apăsătoare dinspre războiul comercial și Brexitul fără acord

Comisia Europeană (CE) mai spune că scenariul său de bază, care deja prevede o creștere economică redusă, nu a inclus perspectiva unui război commercial total între UE și SUA, cu tarife sporite pentru exporturile de mașini europene și nici Brexitul fără accord.

„Incertitudinile legate de politicile comerciale, tensiunile geopolitice şi viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie se vor menţine probabil şi în următorii ani”, spune CE.

Mai mult, însă, „este probabil să se amplifice influența negative a unor factori structurali precum deplasarea cererii de la motoarele diesel, sau tranziția structurală din China”

“Probabilitatea ca astfel de evenimente să se materializeze pe termen scurt este ridicată, iar impactul lor asupra economiei europene ar putea fi substanţial”, avertizează Comisia Europeană.

CE nu uită de țări cu mari problem bugetare și de îndatorare, precum Italia sau Grecia, și le recomandă politici care să asigure pieţele că datoria lor va scădea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult