Comisia Europeană cere României să crească taxa clawback pentru medicamentele produse în țară. Reacția producătorilor români

Comisia Europeană solicită Guvernului creșterea taxei clawback pentru producătorii români de medicamente, la procentul celui decontat de firmele străine ce aprovizionează România, întrucât aceasta este discriminatorie și îi defavorizează pe producătorii externi.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din Români (PRIMER) a reacționat imediat, marți, avertizând că decizia va afecta viitorul industriei farmaceutice autohtone și va compromite grav accesul pacienților la medicamente.

CE: Reglementările românești defavorizează producătorii europeni

Taxa clawback a fost introdusă în 2011 și era unică pentru toate produsele farmaceutice, însă parlamentarii au decis în 2020 încurajarea industriei românești din domeniu prin stabilirea a trei plafoane diferite: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice și biosimilare.

Comisia Europeană a analizat situația și i-a transmis oficial Guvernului de la București să modifice taxarea, explicând că reglementările actuale îi defavorizează pe ceilalți producători europeni și, prin urmare, încalcă legislația comunitară.

Patronatul producătorilor români: Va fi afectat viitorul industriei românești de medicamente

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din Români (PRIMER) le cere guvernanților să abordeze cu profesionalism și seriozitate solicitarea Executivului european, pentru a nu pune în pericol producția internă de medicamente.

“Această solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă, punând sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară”, menționează un comunicat al asociației.

Oricum, atrag atenția membrii PRIMER, “în România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporționat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE”.

Taxa clawback este motivul pentru care industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România fiind dependentă de importuri în proporție de 80%, mai spune PRIMER.

De asemenea, susține asociația, creșterea taxei va limita accesul pacienților la ieftine: “Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din țară, care produc medicamente generice, la prețuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienților la medicamente și un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin și nu de măsuri fiscale împovărătoare”.

Efectul ar putea echivala cu dispariția de pe piață a unor medicamente, “pentru că aplicarea unei taxe clawback în creștere va duce la prăbușirea rentabilității produselor farmaceutice, iar producătorii nu vor avea altă soluție decât să le scoată din portofoliu”.

“Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator și creează reale probleme pacienților în a-și asigura continuitatea la tratamente, însă în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut prețurile la materii prime, materiale și utilități, impactul va fi și mai dramatic”, avertizează PRIMER.

Patronatul menționează că o taxă similară a fost introdusă recent în Ungaria, unde este considerată taxă de solidaritate, însă ea este de cel mult 8% și se aplică doar pentru cifre de afaceri foarte mari.

****