Comisia Europeană a cerut mai multor ţări, printre care Franţa şi Germania, dar şi România, să îşi înainteze „rapid” planul privind energia şi clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, anunță Agerpres, care citează AFP.
Statele membre au avut termen până la sfârşitul lui 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima.
Până în prezent, 19 din 27 de ţări membre şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson. Cele opt ţări restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, dar şi Marea Britanie, care însă a ieşit din UE la 31 ianuarie.
Propunerile Comisiei Europene de repartizare a banilor prevăzuți în Fondul pentru o tranziție justă arată că marii ”beneficiari” sunt Polonia (2 miliarde euro), Germania (877 milioane euro) și România (757 milioane euro). România speră ca mare parte din fondurile europene care vor fi alocate domeniului să le poată folosi pentru tranziția regiunilor carbonifere către economia verde.
Acest nou tip de fonduri europene prevăzute în Fond poate fi accesat numai pe bază de proiecte, iar România este deja în întârziere, de exemplu, cu planurile de dezvoltare/reformare ale regiunilor miniere; față de termenele stabilite anterior.
(Citiți și:”Green Deal și câștigătorii săi: Problemele (mari) ale României”)
Astfel, Ministerul Fondurilor Europene și-a asumat, în contextul unei inițiative a Comisiei Europene din 2017 adresată regiunilor carbonifere, printr-un memorandum aprobat în guvern în 2018 (AICI-LINK), finalizarea unei strategii de dezvoltare socio-economică a Văii Jiului până la sfârșitul anului 2019. Evident, strategia nu este finalizată.
Abia în decembrie 2019 a început analiza pentru a elabora strategia care ar fi trebuit implementată începând cu 2020, iar premierul Orban a anunțat, în urmă cu 2 zile, demararea unor consultări publice pe subiectul Pactului ecologic.
În iunie, executivul european a spus că primele proiecte de planuri depuse de statele membre pentru a contribui la obiectivele UE în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice mai pot fi îmbunătăţite. UE s-a angajat să-şi diminueze cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Însă Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen vrea să facă mai mult şi vizează 50%.
Președintele Comisiei speră să poată înainta aceste ţinte statelor membre în vară, la timp pentru a avea un angajament revizuit al UE pentru a fi prezentat la COP26 de la Glasgow de la sfârşitul lui 2020.
Executivul european a precizat că vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, şi comisarul pentru energie Kadri Simson au trimis în această săptămână o scrisoare către miniştrii de resort din statele membre care nu şi-au trimis încă planul pentru a reafirma importanţa de a notifica rapid Comisia cu aceste planuri.
