Comisia Europeană a plătit vineri 2,76 miliarde de euro – granturi și împrumuturi – după ce a constatat, la 10 luni de la depunerea cererii, că România a îndeplinit cele 49 de jaloane și două ținte legate de cea de-a doua tranșă.
Acestea jaloane și ținte acoperă reforme cheie în domeniile tranziției verzi și digitale, cum ar fi adoptarea legii decarbonizării și intrarea în vigoare a legii pentru guvernanța serviciilor cloud implementate în sectorul public.
Pe data de 16 decembrie 2022, România a înaintat Comisiei o a doua cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde euro în cadrul Mecaanismului pentru Redresare și Reziliență, acoperind 51 de jaloane și ținte.
La 27 iunie 2023, Comisia a adoptat o evaluare preliminară parțial pozitivă a cererii de plată a României, după ce a constatat că două etape legate de investițiile în energie nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Potrivit comunicatului emis vineri de Bruxelles, Comisia a recunoscut primii pași deja făcuți de România pentru a îndeplini aceste repere remarcabile, deși mai rămâne o muncă importantă de făcut.
”Este o reuşită importantă. Depunerea acestei cereri a fost rezultatul unui efort consolidat al tuturor ministerelor implicate şi a prim-ministrului de la acel moment, domnul Nicolae Ionel Ciucă. Chiar dacă avem un PNRR complex şi numai pentru această cerere a trebuit să trimitem peste 3.000 de documente, România a fost printre primele ţări din UE care a reuşit să facă diligenţele pentru a doua tranşă de bani”, a transmis vineri ministrul Finanţelor, Marcel Boloș.
Până în prezent, România a prinit un avans din PNRR de 3,7 miliarde euro (1,8 miliarde din componenta granturi și 1,9 miliarde din omponenta creditare) și o primă cerere de plată achitată în valoare de 2,6 miliarde euro. Cu banii trimiși vineri, România a primit în total 9 miliarde euro, din valoarea totală alocată de 29 miliarde euro.
***
