Comisia Europeană a întrerupt plăţile pe o axă a programului de competitivitate, din cauza unor probleme cu achiziţiile publice

Comisia Europeană a întrerupt temporar, în 23 decembrie 2014, în urma unui audit şi a dialogului cu autorităţile de la Bucureşti, plăţile pe axa 3 – Tehnologia informației și comunicării – a programului operaţional competitivitate, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, un oficial din instituţia de la Bruxelles.

Oficialul european a subliniat că este o întrerupere temporară până în momentul în care Comisia va primi asigurări că situaţia a fost remediată. În acest sens are loc un dialog continuu între partea română şi Comisie, iar în 27 ianuarie ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, va avea o întâlnire la Bruxelles, la Comisie, pentru a discuta cu Corina Creţu şi această problemă, dar şi stadiul absorbţiei fondurilor.

Problemele – nereguli la achizițiile publice – au fost descoperite în urma unui audit al Comisiei Europene şi cheltuielile din anumite proiecte le-au atras atenţia auditorilor europeni, a explicat oficialul de la Comisie.

„Comisia a constata nereguli în privinţa procedurilor de achiziţii publice în implementarea unor proiecte”, iar în urma unui dialog anterior cu autorităţile române, în 23 decembrie a fost trimisă scrisoarea în care Bucureştiul era anunţat de întreruperea temporară a plăţilor.

Oficialul care a răspuns solicitării cursdeguvernare.ro nu a putut însă preciza dacă există un termen până la care autorităţile române să remedieze deficienţele constatate de experţii de la Bruxelles, însă a spus că astfel de acţiuni iau timp.

Un calendar ar putea fi stabilit şi problema discutată la întâlnirea comisarului Corina Creţu cu ministrul Eugen Teodorovici.

Oficialul european a mai spus că proiectele auditate au fost alese la întâmplare şi că auditul nu a vizat anumite firme.

Demn de menționat este, însă, primulo care a vorbit faptul că despre corespondența Comisiei Europene cu autoritățile de la București pe chestiunea problemelor în achizițiile publice pe fonduri europene a fost Marian Vanghelie vorbea, la sfârşitul anului trecut. Fostul PSD-ist vorbea despre o „hârtie de la Bruxelles” care incrimina două firme: „Știți ce e pe hârtia aia? Două firme: Tel Drum și Asesoft”, spunea acesta, îndemnând presa să îl chestioneze pe ministrul Fondurilor Europene despre această corespondenţă cu Comisia Europeană.

Prima dintre firme este deţinută de un apropiat al ministrului Liviu Dragnea, în timp ce a doua este asociată cu numele senatorului Sebastian Ghiţă.

Poziţia Ministerului Fondurilor Europene: ”Plățile nu sunt suspendate, ci întrerupte temporar”

Ministerul Fondurilor Europene anunţa, în perioada în care a primit scrisoarea comisiei, aprobarea unor programe operaţionale pentru perioada 2014-2020, stadiul absorbţiei fondurilor europene pentru perioada 20007-2013, nu însă şi sistarea temporară a plăţilor pe această axă 3 a POS CCE.

La solicitarea cursdeguvernare.ro, MFE a făcut marţi precizări cu privire la situaţia legată de această chestiune. Ministerul arată că totul a decurs potrivit ”procedurilor normale de lucru” ale Comisiei Europeneşi că plăţile sunt, într-adevăr, „întrerupte temporar”.

„Comisia Europeană nu a suspendat plățile pentru Axa Prioritară 3 din cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE). Plățile au fost întrerupte, temporar, aceasta fiind procedura standard a Comisiei Europene, aplicată în cazul efectuării unor verificări suplimentare. Precizăm că efectuarea de astfel de verificări este o procedură normală a Comisiei”, se arată în poziţia transmisă cursdeguvernare.ro.

MFE arată că Axa 3 a POS CCE este administrată de organismul intermediar de la Ministerul Societăţii Informaţionale, în timp ce ministerul Fondurilor Europene este autoritatea de management. Comisia a solicitat verificări, mai arată instituţia.

„Verificările au fost solicitate în urma identificării de către CE, în cadrul unei misiuni de audit, a unor suspiciuni de încălcări ale prevederilor directivei privind achizițiile publice de către beneficiari în cadrul Axei Prioritare 3 POS CCE – Tehnologia Informaţiilor și Comunicaţiilor pentru sectorul privat si public”, se arată în răspunsul la solicitare.

MFE subliniază faptul că România nu va pierde banii alocaţi acestei axe şi că autorităţile de la Bucureşti vor continua să solicite rambursări, odată verificările încheiate.

POS CCE avea, la finele anului 2014, o rată de absorbţie de 56,9%, suma solicitată spre rambursare Comisiei fiind de 1,45 de miliarde de euro.

Probleme cu POS CCE şi anterior. Achiziţiile publice – cauza problemelor

Programul Operaţional de creştere a Competitivităţii Economice – ai cărui beneficiari sunt preponderent din mediul privat – a mai avut probleme şi în trecut.

POS CCE a fost suspendat si tot din cauza procedurilor de achiziţii publice. Tocmai de aceea, la deblocarea programului, CE a decis să aplice corecţii financiare preventive, de 20% în cazul acestui program. Adică din banii pe care trebuia să ni-i dea Comisia, să oprească 20%, ca o garanţie.

Vorbim ca perioadă de timp de vara anului 2012. Comisia a atras atenţia asupra necesităţii luării unor măsuri privind procesul de achiziţii publice. Au fost nuemroase măsuri de audit, inclusiv asupra autorităţii naţionale de reglementare a achiziţiilor publice, indiferent de numele pe care l-a purtat această instituţie.

Problemele constate de experţii de la Bruxelles au fost legate de nerespectarea procedurilor, a legislaţiei europene – acum, această problemă este rezolvată – provcedurile erau scurtate sau anunţurile erau de aşa natură încât se vedea clar că sunt făcute pentru ca doar anumite ocmpanii să îndeplinească acele condiţii. Mai existau suspiciuni privind incompatibilităţi şi conflicte de interese în sistem.

Problema achiziţiilor publice a fost atât de accentuată în România, şi Comisia nu a vizat doar achiziţiile publice din bani europeni, ci şi din bani de la bugetul naţional, încât această chestiune apare şi în raportul privind mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie (MCV).

Achiziţiile publice sunt în subcapitolul de luptă anticorupţie şi a fost adăugat în 2010. de atuni este mereu prezent în raportul care, în mod obiectiv, nu ar trebui să includă aeastă chestiune, având în vedere că modul de sancţionare a problemelor cu achiziţiile publice se face prin declanşarea unei proceduri de infringement.

Însă profunzimea problemei din România în privinţa acestui aspect este subliniată şi prin faptul că el apare în raportul MCV, deşi obiectiv nu ar avea ce să caute acolo.