Comisia Europeană a finalizat joi testul de stres referitor la o posibilă criză a gazelor în această iarnă din care reiese, potrivit Euractiv, că statele estice vor avea cel mai mult de suferit iarna aceasta dacă Rusia va întrerupe total furnizarea de gaze către Europa.
State precum Spania sau Portugalia, care importă gaze din Norvegia și din nordul Africii, nu vor avea de suferit în urma unui ipotetic embargo al Rusiei.
Scenariile Comisiei
Simularea Comisiei a avut în vedere două scenarii (aplicate pentru o lună sau şase):
- oprirea completă a furnizării de gaze pentru Europa şi statele membre ale Comunităţii Energetice (Ucraina, Moldova şi statele din Balcanii de Vest). Scenariul include şi închiderea North Stream, care trimite gaze în Germania
- o întrerupere a rutei de tranzit din Ucraina
Această ultimă ipoteză este una reală atâta timp cât Ucraina şi Rusia nu ajung la o înţelegere asupra preţului gazelor furnizate de Gazprom. Oprirea completă a gazelor către Europa este considerată de Comisie a fi o variantă „de coşmar”, care ar putea dura 6 luni.
Alternativa GPL
Gazul natural lichefiat poate fi o soluţie alternativă viabilă, consideră Comisia. Ca exemplu, în cazul în care este oprită pentru 6 luni furnizarea de gaze, cota de gaz rusesc (care reprezintă 22% din consumul total al UE) poate fi substituită prin importuri GPL, la preţuri ceva mai mari.
Consumul de GPL este în prezent 7% din totalul de materii energetice consumate la nivel european, procentul putând să crească până la 33%, consideră Comisia.
“Din punct de vedere comercial şi operaţional, importul de GPL poate fi costisitor şi nu s-ar putea realiza în scurt timp. De aceea, stocarea suplimentară de gaze naturale sau pre-contractarea de GPL ar putea reduce costurile şi riscurile operaţionale”, arată raportul citat.
Cooperare/ne-cooperare- scenarii
Potrivit raportului, în toate scenariile pericolele cele mai mari sunt la adresa Moldovei, Ucrainei şi a statelor din est.
În situaţia în care aceste state vor înţelege să coopereze în perioadă de criză atunci efectele negative pot fi reduse semnificativ, se scrie în raport.
În lipsa cooperării, deficite de până la 40% din nevoia de consum pot fi înregistrate în ţări precum Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Bosnia Herţegovina.
Cu scăderi similare se vor confrunta Lituania, Estonia şi Finlanda. Ungaria şi Polonia ar putea înregistra deficite de 30%, respectiv 20%.
România va fi şi ea afectată, consideră Comisia, din cauză că poate fi solicitată să furnizeze vecinilor gaze din producţia proprie.
Dacă aceste state vor coopera în regularizarea consumurilor, atunci state precum Finlanda şi Estonia vor rămâne cele mai afectate de întreruperea furnizării de gaze naturale de către Rusia.
Măsuri de precauţie
În cazul declanşării unei crize a gezelor în Europa, statele membre sunt sfătuite să reducă consumul industrial. Acolo unde este posibil, consumul de gaze trebuie înlocuit cu soluţii alternative- biomasă sau petrol.
În state precum Serbia sau Bosnia Herţegovina, deşi centralele termice pot fi trecute pe combustibili lichizi, există un deficit de stocuri de petrol. Alte state pot înlocui consumul de gaz cu cel de electricitate- Grecia este dată ca exemplu în această variantă dar şi ca exemplu de stat care poate coopera cu vecinii. Grecia ar putea importa electricitate din Bulgaria şi ar putea trimite Bulgariei GPL pe care are capacitatea să îl primească în porturile sale.
