Lista obiecțiilor Comisiei de la Veneția privind noua legislație penală română. Se recomandă reevaluarea tuturor amendamentelor la codurile penale

cursdeguvernare.ro a intrat în posesia obiecțiilor concrete pe care Comisia de la Veneția urmează să le publice luni, referitoare la modificările operate de Guvernul României la legile justiției și codurile penale.

Astfel:

• Comisia salută amânarea pensionării anticipate a magistraților, ceea ce va da timp Parlamentului să dezbată dacă această măsură este oportună (Comisia recomandă renunțarea la ea).
• În ceea ce privește restul prevederilor din OUG 92, adoptată luni de Guvern, care schimbă printre altele condițiile ocupării posturilor de procurori, Comisia precizează că nu a analizat deocamdată nimic altceva din această reglementare, în afara pensionărilor anticipate. Dar, își rezervă dreptul de a anunța ulterior poziția sa asupra rspectivelor amendamente.
• Cu privire la codurile penale, Comisia atrage atenția că, deși opinia publică s-a centrat pe efectele asupra luptei împotriva corupției, consecințele sunt mult mai profunde. Potrivit Comisiei, reforma poate afecta serios sistemul judiciar și eficiența acestuia, în special investigarea, și chiar deciziile privind forme grave și complexe de criminalitate.
• Opinia critică viteza excesivă și insuficiența transparență a procesului de reformare, mai ales ținând cont că au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele modificâd radical politica penală. Graba de a le adopra a avut un impact negativ asupra calității legislației, care conține contradicții care ar putea produce incertitudini legale în viitor.

  Comisia insistă că este necesară dezbaterea largă cu cei care lucrează în domeniu și cu societatea civilă, cu atât mai mult cu cât prevederile noi au fost criticate de actori din domeniu precum Înalta Curte de Casați și Justiție. În plus, luând în considerare ciocnirile dintre institiții (de exemplu, între președintele țării, Curtea Supremă, procurorul general, pe de o parte, și Parlament, pe de altă parte), Comisia subliniază că este nevoie de mai mult timp pentru a se încerca obținerea unei susțineri largi pentru pachetul legislativ discutat.

Comisia nu a realizat o analiză detaliată a tuturor amendamentelor din codurile penale, ci doar a acelora care au provocat îngrijorări grave.

Articolele considerate foarte grave de către Comisia de la Veneția

Comisia recomandă să fe revăzute toate modificările, ca un întreg, pentru a exista certitudinea că această reformă nu va avea un efect negativ asupra sistemului judiciar.

Dar, chiar dacă toate trebuie reevaluate, experții Comisiei au enumerat pentru autoritățile române câteva articole cărora vor trebui să le fie aduse modificări de substanță.

Aceste articole ce apar în comunicatul de presă sunt exact cele criticate și de magistrați, de procurorii și de judecătorii din România.

Articolele din Codul de procedură penală vizate:

• Articolul 305, care impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală față de persoană, adică nu descoperă suspectul. ”În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”
• Modificarea art. 83 Cod procedură penală, care obligă procurorii să accepte ca suspectul și inculpatul să asiste la audierile martorilor. Despre această modificare, procurorii au explicat că va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situații, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. Mai grav este că un minor abuzat sexual va ajunge să stea față în față cu cel care l-a abuzat, ceea ce îi va crea o nouă traumă, au mai atras atenția procurorii. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate;
• Articolele 139, 143, 153, 168, care fac imposibilă folosirea unor probe. Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări legale.
• Despre modificarea articolului 143, DNA a spus că restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicații înregistrate obținute legal pentru constatarea la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni. Articolul 143 alineatul (41) stabilește că: ”…În cazul în care, pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indiciile săvârșirii și a altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți.” De exemplu, dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârșirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârșirii faptei.
• Art. 153, în noua formulare, reduce competențele proprii procurorului, deja limitate, în materia obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, a criticat DNA. Astfel, articolul 153 alineatul 11 C.P.P., încalcă principiul legalității procesului penal, în condițiile în care prevede că ”datele privind situația financiară a persoanelor pot fi folosite ca probe numai împotriva persoanelor care au fost indicate în solicitarea procurorului”, ceea ce împiedică folosirea unor probe obținute în mod legal pentru dovedirea unor infracțiuni. Spre exemplu, dacă datele financiare obținute în baza autorizării judecătorului cu privire la un om de afaceri dovedesc că acesta a dat mită unui funcționar public, probele nu pot fi folosite împotriva acestuia. Această restrângere a posibilității aflării adevărului nu are nicio justificare obiectivă și împiedică organele judiciare să își îndeplinească atribuțiile stabilite de Constituție.
• De asemenea, pe listă figurează și Articolul 290. Ce spunea DNA despre modificarea lui: limitează în mod nejustificat termenul în care o persoană poate să denunțe o infracțiune pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă. Articolul 290 alineatul (11) și (12) prevăd:
  „(11) Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii.” Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare egalitatea în drepturi.

Câteva articole din Codul Penal amintite de Comisia de la Veneția:

• Art. 290, care la alin (3) spune că „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.” Comisia spune că prevederea descurajează denunțarea acestor fapte de corupție. Similar, la traficul de influență.
• Este amintită și reformularea infracțiunii de abuz îns erviciu, care este acum o form fără fond.
• Dezincriminarea mărturiei mincinoase (art. 273)
• Este amintit și Art. 277, numit „Compromiterea intereselor justiţiei” – conform noului Cod, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. 3 indice 1, cu următorul cuprins: „Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.  Acest articol vizează procurorii, polițiștii, presa etc.

Varianta ministrului Justiției 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, prezent la ședința de vineri a Comisiei de la Veneția în calitate de reprezentant al României (desemnat de coaliția majoritară), a postat câteva cuvinte pe Facebook despre concluziile celor două rapoarte, omițând toate criticie dure din cuprinsul rapoartelor.

Mesajul ministrului Tudorel Toader, autor al multora dintre amendamentele criticate de Comisia de la Veneția:

Avizul CV retine solutionarea temporara a problemei pensionarii magistratilor, prin amanarea momentului intrarii in vigoare a solutiei legislative. Se recomanda abrogarea acestei solutii legislative.

OUG pentru legile justitiei va fi transmisa, in mod formal, catre CV pentru emiterea unui aviz !

Comunicatul comisiei

„Comisia de la Veneția își exprimă îngrijorarea că numeroasele amendamente aduse Codului Penal și Codului de procedură penală slăbesc serios eficacitatea sistemului judiciar, atât în ceea ce privește combaterea infracțiunilor de corupție, cât și infracțiunile cu violență sau criminalitatea organizată”, precizează un comunicat transmis de această instituție, vineri.

Comisia critică de asemenea, într-un al doilea raport, legile Justiției, care au fost promulgate și au intrat în vigoare, „deoarece vor avea efecte adverse asupra eficienței, calității și independenței sistemului judiciar, și consecințe negative asupra luptei anticorupție”, mai spune comunicatul.

„Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor române să efectueze o reevaluare totală a amendamentelor ambelor coduri printr-un proces de consultare complet şi eficient în scopul obţinerii unor propuneri legislative solide şi coerente care să beneficieze de o largă susţinere în cadrul societăţii din România, ţinându-se cont în totalitate de standardele aplicabile şi de îndrumările Curţii Constituţionale„, mai precizează Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).

Cele două avize, pe legile Justiției și cel pe codurile penale, vor fi publicate integral luni.