Comisia de la Veneția - Opinia integrală: Abuzul în serviciu a fost dezincriminat de facto; Legea trebuie să protejeze și victimele și să descurajeze infractorii - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Comisia de la Veneția – Opinia integrală: Abuzul în serviciu a fost dezincriminat de facto; Legea trebuie să protejeze și victimele și să descurajeze infractorii

22 octombrie, 2018

„Modificările propuse în Codul la articolul 297, privind abuzul în serviciu par să creeze, fără o justificare convingătoare, premisele dezincriminării de facto a acestei infracțiuni, ceea ce va îngreuna și va face chiar imposibilă anchetarea și condamnarea pentru astfel de infracțiuni.

Aceasta este în contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României privind anticorupție și cu eforturile țării în această direcție, cât și cu principiile statului de drept”.


Este concluzia Comisiei de la Veneția privind redefinirea abuzului în serviciu, concluzie conținută în opinia acestui organism al Consiliului Europei referitoare la modificările aduse de coaliția PSD – ALDE codurilor penale.

Opinia integrală a fost publicată luni pe site-ul Comisiei de la Veneția, alături de opinia finală referitoare la modificarea legilor Justiției.

Legea trebuie să ofere protecție victimelor și să descurajeze potențialii infractori

Comisia precizează în ceea ce privește codurile că este de acord cu motivul invocat de parlamentari în legătură cu necesitatea modificării legislației penale pentru a respecta deciziile CCR și a asigura respectarea drepturilor omului în cazul celor anchetați și judecați. Pe de altă parte, forul internațional atrage atenția, că, în același timp, legea trebuie să asigure respectarea angajamentelor internaționale ale României privind lupta anticorupția și, mai ales, respectarea drepturilor victimelor.

Legea trebuie să ofere protecție eficientă victimelor infracțiunilor și, totodată, să-i descurajeze pe potențialii infractori.


Legiuitorii au obligația de a se asigura că orice comportament infracțional este pedepsit în așa fel încât să nu se ajungă la o imunitate de facto.

Comisia atrage atenția că impactul modificărilor aduse legislației penale este deosebit de grav asupra întregului sistem judiciar, nu doar asupra combaterii corupției, și va afecta lupta împotriva tuturor celorlalte infracțiuni, în mod special a infracțiunilor grave și complexe.

Astfel, este recomandată reevaluarea tuturor amendamentelor aduse codurilor penale.

„Comisia a constatat în timpul vizitei (în România – n. red.) că printre interlocutori există o mare incertitudine în ceea ce privește rațiunile unor amendamente, conținutul exact al anumitor amendamente adoptate și, în special, privind impactul pe care anumite amendamente îl vor avea în practică. În plus, noile coduri vor conține – dacă vor intra în vigoare toate amendamentele – contradicții interne ce vor provoca incertitudine juridică pentru mulți ani din acel moment”, mai precizează opinia privind codurile penale.

Este criticată eliminarea interdicției de a ocupa posturi publice în timpul pedepsei cu suspendare

Este criticat și art. 65 din Codul penal, care prevede: „Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă executarea pedepselor accesorii”.

Comisia arată că suspendarea executării pedepselor accesorii include și restricțiile pe care persoanele condamnate le au cu privire la alegerea sau numirea într-o funcție publică ce presupune exercitarea autorității.

„În principiu, interdicția de a deține funcții publice este potrivită în multe cazuri, atâta timp cât este respectat principiul proporționalității”, se arată în opinia preliminară.

Este amintită în continuare o opinie din 2015, în care Comisia a precizat că „exercitarea puterii politice de către persoane care au încălcat serios legea pune în pericol implementarea acestui principiu (principiul legalității), care este la rândul său o condiție prealabilă a democrației, și poate, prin urmare, să pună în pericol natura democratică a statului: o persoană care nu dorește să recunoască standardele de conduită într-o societate democratică ar putea să nu fie dispusă să se supună standardelor constituționale sau internaționale privind democrația și statului de drept”.

Comisia mai arată că natura infracțiunii comise este și ea importantă. „Este necesar să se restrângă dreptul de a deține funcții publice pentru o perioadă considerabilă de timp în cazul infracțiunilor grave de corupție și a infracțiunilor electorale, având în vedere impactul pe care aceste infracțiuni îl au asupra încrederii publicului în stat și a naturii democratice a alegerilor. Pentru aceste infracțiuni, chiar și o condamnare cu suspendare reprezintă o justificare suficientă pentru o interdicție de a ocupa o funcție publică”, scrie în opinia forului internațional.

Câteva dintre recomandările Comisiei de la Veneția, din avizul adoptat vineri

Codul de procedură penală

  • să reevalueze modificarea per total a acestei legi, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ;
  • să modifice substanțial regulile privind comunicarea legate de anchete în curs (art. 4); începerea urmăririi penale (art. 305); limitarea probelor și imposibilitatea folosirii unor anumite tipuri de probe (articolele 139, 143, 153 și 168); dreptul de a fi informat și de a participa la toate acțiunile procurorilor (art. 83 și 92);
  • să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

Codul Penal

  • Să modifice prevederile privind infracțiunile de corupție, în special mita (art. 290) – opinia subliniază că amendamentul ar descuraja pe cei care au dat mită să coopereze cu procurorii, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă (art. 291 şi 292), delapidarea (295)şi abuzul în serviciu (art. 297);
  • Să modifice unele prevederi cu un impact mai general, precum prescripția faptelor (art. 154-155) – potrivit opiniei, există riscul ridicat ca unele cauze complexe să fie prescrise înainte ca procesul să se încheie, mărturia mincinoasă (art. 273) şi compromiterea intereselor justiției (art. 277);
  • Să amendeze propunerile vizând confiscarea extinsă (art. 112^1) şi definiția funcționarului public (art. 175), pedepsele accesorii (art 65) pentru a le aduce în linie cu obligațiile internaționale ale ţării.

Ce prevăd articolele vizate în mod special de Comisia de la Veneția

Articolele din Codul de procedură penală:

  • Articolul 305 este cel care impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală față de persoană, adică nu descoperă suspectul. ”În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”
  • Modificarea art. 83 Cod procedură penală, care obligă procurorii să accepte ca suspectul și inculpatul să asiste la audierile martorilor. Despre această modificare, procurorii au explicat că va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situații, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. Mai grav este că un minor abuzat sexual va ajunge să stea față în față cu cel care l-a abuzat, ceea ce îi va crea o nouă traumă, au mai atras atenția procurorii. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate;
  • Articolele 139, 143, 153, 168, care fac imposibilă folosirea unor probe. Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări legale.
  • Despre modificarea articolului 143, DNA a spus că restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicații înregistrate obținute legal pentru constatarea la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni. Articolul 143 alineatul (41) stabilește că: ”…În cazul în care, pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indiciile săvârșirii și a altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți.” De exemplu, dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârșirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârșirii faptei.
  • Art. 153, în noua formulare, reduce competențele proprii procurorului, deja limitate, în materia obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, a criticat DNA. Astfel, articolul 153 alineatul 11 C.P.P., încalcă principiul legalității procesului penal, în condițiile în care prevede că ”datele privind situația financiară a persoanelor pot fi folosite ca probe numai împotriva persoanelor care au fost indicate în solicitarea procurorului”, ceea ce împiedică folosirea unor probe obținute în mod legal pentru dovedirea unor infracțiuni. Spre exemplu, dacă datele financiare obținute în baza autorizării judecătorului cu privire la un om de afaceri dovedesc că acesta a dat mită unui funcționar public, probele nu pot fi folosite împotriva acestuia. Această restrângere a posibilității aflării adevărului nu are nicio justificare obiectivă și împiedică organele judiciare să își îndeplinească atribuțiile stabilite de Constituție.
  • De asemenea, pe listă figurează și Articolul 290. Ce spunea DNA despre modificarea lui: limitează în mod nejustificat termenul în care o persoană poate să denunțe o infracțiune pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă. Articolul 290 alineatul (11) și (12) prevăd:
    „(11) Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii.” Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare egalitatea în drepturi.

Câteva articole din Codul Penal amintite de Comisia de la Veneția:

  • Art. 290, care la alin (3) spune că “Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.” Comisia spune că prevederea descurajează denunțarea acestor fapte de corupție. Similar, la traficul de influență.
  • Este amintită și reformularea infracțiunii de abuz îns erviciu, care este acum o form fără fond.
  • Dezincriminarea mărturiei mincinoase (art. 273)
  • Este amintit și Art. 277, numit “Compromiterea intereselor justiţiei” – conform noului Cod, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. 3 indice 1, cu următorul cuprins: “Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.  Acest articol vizează procurorii, polițiștii, presa etc.

Opinia finală privind modificarea legilor Justiției 

Sunt criticate toate modificările ce restrâng independența procurorilor și se atrage din nou atenția că autoritățile au interpretat greșit cererile anterioare ale Comisiei de la Veneția – acest organism dorește mai multă independență pentru procurori și orice altă interpretare este eronată.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Limitarea la un singur refuz motivat din partea președintelui în cazul numirii unui șef de parchet vulnerabilizează sistemul și principiul checks and balances.

Recomandările Comisiei sunt cele ce apăreau și în raportul prleiminar, din iulie, ignorat de parlamentari:

  • “să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”
  • “să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”
  • “să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”
  • suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor, prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă
  • abandonarea amendamentului privind pensionarea timpurie a magistraţilor, sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exist niciun impact advers asupra funcţionării sistemului
  • reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ca alternativă propune folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr