Situaţia presei din România nu este foarte roză și încă mai este loc de îmbunătățiri, a declarat miercuri seară vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Raportul privind statul de drept din 2022 al Comisiei Europene menţionează că media din România se confruntă cu probleme precum faptul că „transparenţa asupra acţionariatului media continuă să fie incompletă” şi înrăutăţirea situaţiei privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor.
Întrebată dacă noile instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut – precum Directiva UE anti-SLAPP şi European Media Freedom Act – şi aflate în prezent în curs de adoptare la nivel european sunt suficiente pentru a aborda aceste probleme, Vera Jourova a răspuns afirmativ, precizând în acelaşi timp că aşteaptă mai mult de la statul român până atunci, scrie Agerpres.
„În lege sunt abordate, dar bineînţeles, mi-aş dori ca aceste probleme să fie abordate în viaţa reală. România are încă spaţiu pentru a face ceva fără a fi împinsă de la spate de legea UE. Am fost în ţară şi vreau să vin nou din cauza chestiunilor judiciare şi, bineînţeles, este în interesul României să arate progrese în raportul privind statul de drept din iulie acest an faţă de cel din 2022”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.
„Vom evalua obiectiv situaţia. Am vorbit cu jurnaliştii din România, am discutat cu autoritatea legală de reglementare, situaţia acolo nu este foarte roză şi este mult loc de îmbunătăţiri”, a adăugat Vera Jourova, citată de Agerpres.
(Citește și: „Libertatea presei 2021: În România, viziunea Guvernului despre jurnalism încurajează cenzura și autocenzura„)
Comisarul vrea să convingă statele UE să adopte legislație anti-SLAPP
Vera Jourova a mai declarat în interviu organizat la Bruxelles, pentru agenţiile ce fac parte din proiectul European Newsroom, că anul viitor va încerca să convingă statele membre UE să introducă în legea internă măsura respingerii timpurii de către instanţe a acţiunilor strategice împotriva mobilizării publice, măsură cuprinsă în directiva UE anti-SLAPP.
„Erau mari aşteptări că vom adopta legislaţie care să acopere toate SLAPP-urile. Am putut să facem doar cazurile transfrontaliere. Este păcat că nu am putut face mai mult şi de aceea am echilibrat cu recomandări care nu sunt constrângătoare din punct de vedere legal”, a declarat Vera Jourova.
Statele membre neagă că ar avea probleme cu jurnaliști hățuiți în justiție
Ea a subliniat că fie şi doar „stabilirea amplorii problemei va fi utilă”, pentru că, atunci când a prezentat propunerea anti-SLAPP, reacţia a jumătate din statele membre UE a fost că nu au o astfel de problemă pe teritoriul lor.
„Apoi am venit cu cazuri concrete, feţe concrete, oameni concreţi care erau hărţuiţi de sistemul de justiţie. Cred că tot mai multe state membre recunosc că se confruntă cu această problemă şi cred că anul viitor putem să facem mai mult pentru a convinge statele membre să introducă măsura anti-SLAPP, care este respingerea timpurie a procesului, simplific, dar respingerea timpurie este chestiunea centrală” a directivei, a spus Jourova.
Vicepreşedinta CE consideră că va avea şansa să realizeze acest lucru „pentru că, în cazul în care directiva anti-SLAPP pentru cazurile transfrontaliere este adoptată, statele membre vor trebui oricum să transpună legislaţia”.
„Angajamentul meu este că voi discuta cu statele membre două lucruri. Primul – ‘Aţi putea lua în considerare şi introducerea acestei respingeri timpurii în legea internă?’. Al doilea lucru – vom analiza dacă statele membre au respectat recomandarea noastră împotriva legii privind defăimarea. Pentru că aceasta este o cale periculoasă, în special când mergi la închisoare pentru defăimare”, care poate fi cu uşurinţă folosită ca un instrument împotriva jurnaliştilor, a mai afirmat Vera Jourova.
Întrebată ce pot face jurnaliştii sau alte persoane vizate de SLAPP care nu au acces imediat la un avocat până la adoptarea unei astfel de legislaţii, înalta responsabilă a CE s-a arătat pesimistă.
„Ce poţi face acum? Să angajezi un avocat bun. Îmi pare rău, poate sunt cinică. Dar încă nu avem legislaţia”, a spus Jourova.
În acelaşi timp, i-a încurajat pe cei în cauză să încerce să obţină „acţiuni de solidaritate din partea altor jurnalişti”.
„Pentru că am văzut astfel de cazuri în UE. Apărarea lui Daphne Caruana Galizia a venit târziu, după ce a fost ucisă. Este o poveste tristă. Trebuia să se întâmple mai devreme”, a mai spus Vera Jourova, referindu-se la jurnalista malteză de investigaţie asasinată pe 16 octombrie 2017.
****
