luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 mai, 2013

România şi Letonia, alături de Lituania, sunt candidate evidente pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află „ferm” pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar, a declarat, vineri, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

„Pe ansamblu, din cele 20 de ţări aflate în acest mecanism, am putea avea trei candidate evidente – Letonia, Lituania şi România – pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv”, a declarat Rehn, citat de Mediafax.

Letonia şi România şi-au redus ambele deficitul bugetar sub 3% din PIB anul trecut şi rămân sub acest nivel pe perioada 2013-2014, analizată în raportul Comisiei.


România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. În cazul Letoniei, deficitul bugetar se va situa în acest an la acelaşi nivel cu anul trecut, 1,2%, urmând să scadă la 0,9% anul următor.

„Ambele ţări, Letonia şi România, par să se afle ferm pe calea corectării sustenabile a deficitului excesiv şi astfel a ieşirii din procedura de deficit excesiv”, a spus Rhn.

Lituania ar putea fi, de asemenea, un candidat pentru încheierea procedurii, chiar dacăanul trecut deficitul bugetar a trecut uşor de 3%. Lituania a avut anul trecut un deficit de 3,2%, iar prognoza economică a CE ia în calcul un nivel de 2,9% pentru anul în curs şi 2,4% pentru 2014.

Ministerul Finanţelor a informat la începutul anului că Ecofin ar putea adopta în mai-iunie decizia finală de abrogare a deficitului excesiv, după confirmarea datelor privind execuţia bugetară în 2012 şi în funcţie de o analiză privind posibilitatea ca România să aibă o tendinţă clară pe termen mediu de a menţine deficitul sub limita de 3% din PIB.


După îndeplinirea acestor condiţii de către România, CE ar putea recomanda Ecofin abrogarea procedurii deficitului excesiv.

Decizia Ecofin privind existenţa deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009.

Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit de 5,4% din PIB. În consecinţă, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii, precum şi alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în deficiul contului curent extern.

 bugetul general consolidat a înregistrat anul trecut un deficit calculat pe cash de 2,5% din PIB, uşor peste ţinta stabilită cu Fondul Monetar Internaţional.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In schimb Franta si Olanda au primit o aminare pentru a reduce deficitul sub 3 % . E tare uniunea asta care face voce groasa exclusiv cu tarile mai mici .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. In schimb Franta si Olanda au primit o aminare pentru a reduce deficitul sub 3 % . E tare uniunea asta care face voce groasa exclusiv cu tarile mai mici .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: