România trebuie să își dubleze eforturile de vaccinare pe parcursul verii, având în vedere că doar 30% din populația adultă a fost vaccinată complet împotriva Covid-19, a avertizat joi comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides (foto), într-un comunicat de presă.
Documentul anunță că oficialul european se va afla vineri în România, unde va discuta Strategia UE privind vaccinurile și derularea campaniei naționale de vaccinare.
Până la sfârșitul lunii august, conform obiectivului fixat de Comisia Europeană, toate statele membre ar trebui să atingă ținta de 70% din populația adultă vaccinată împotriva noului coronavirus, procent important pentru a împiedica izbucnirea unei noi situații epidemice care să blocheze sistemele sanitare și economia.
În UE, opt state au depășit plafonul de 60% din întreaga populație a fost vaccinată cu cel puțin o doză de ser, în timp ce România se străduiește să treacă plafonul de 25% din populație, la 13 iulie.
Comisarul european nu se întâlnește cu persoana potrivită: în România, nu ministrul Sănătății coordonează campania
De aceea, comisarul european are un mesaj clar pentru România, transmis anticipat și prin comunicatul emis joi:
Având în vedere că doar 30% din populația adultă a fost vaccinată complet, România trebuie să își dubleze eforturile de vaccinare pe parcursul verii.
Mesajul este clar: vaccinarea este și va fi cea mai puternică armă împotriva variantelor. Aștept cu interes să discut despre modul în care UE poate sprijini în continuare desfășurarea campaniei naționale de vaccinare în România.
Adresantul mesajului este însă greșit, întrucât în România ministrul Sănătății nu este implicat în campania națională de imunizare anti-Covid.
Premierii Ludovic Orban și Florin Cîțu au lăsat ministrul Sănătății total în afara marii operațiuni de imunizare a populației împotriva Covid-19, contrar practicilor din celelalte state. Acțiunea a fost subordonată unui militar, locotenent-colonel Valeriu Gheorghiță, secondat de un secretar de stat din Ministerul Sănătății – liberalul Andrei Baciu (care și-a ocupat postul grație algoritmilor politici de repartizare a funcțiilor de secretar de stat).
Valeriu Gheorghiță este președintele, iar Andrei Baciu este vicepreședinte al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea (CNCAV), o structură ai cărei membri nu au fost dezvăluiți de guvernanți și care se află în directa subordonare a premierului.
Această separare a atribuțiilor, cu numirea la vârful campaniei a unui angajat al Ministerului Apărării, a dus la unul dintre primele mari conflicte apărute în coaliție. În ianuarie, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu vritica dur strategia de vaccinare, care a permis centre de vaccinare cu circuit închis, pentru angajații din instituțiile înregimentate.
Premierul Florin Cîțu declara atunci tranșant că ministrul Sănătății nu are nicio autoritate asupra coordonatorului campaniei de vaccinare. „Nu am auzit așa ceva. Știți foarte bine că acest comitet este în subordinea premierului. La mine nu a ajuns așa ceva. Am văzut discuții importante de unde au ieșit multe comunicate și soluții. Că oamenii discută și au opinii diferite este normal când încerci să faci un lucru bun. Am încurajat dezbaterea. Dar nu are nicio atribuție domnul ministru al Sănătății dacă domnul Gheorghiță pleacă sau nu. Lucrurile sunt separate clar”.
România face eforturi să ajungă la 25% din populație vaccinată cu cel puțin o doză
Situația din Bulgaria este chiar mai disperată, conform datelor Our World in Data, afiliat Universității Oxford, care centralizează datele globale. Sub 15% din populație s-a vaccinat cu cel puțin o doză:
România s-a descurcat foarte bine cu campania de imunizare până în aprilie, când s-au epuizat stocurile de persoane care erau convinse de utilitatea vaccinării anti-Covid. Din acel moment, coordonatorii campaniei nu au reușit să se adreseze eficient și convingător persoanelor reticente, astfel încât ritmul a devenit tot mai lent.
În majoritatea statelor membre imunizările au accelerat, odată cu creșterea livrărilor, motiv pentru care distanța crește între ultimele clasate (România și Bulgaria) și țările fruntașe, ce trec rând pe rând pragul imunității colective.
(Citiți și: „România, penultima din UE la vaccinarea anti-Covid. Cauzele”)
Cu un flux de mai puțin de 10.000 de vaccinări pe zi, România a început să refuze parte din livrările contractate, iar după ce și-a modificat rapid legislația, să doneze și să vândă din stocurile ce riscă să expire.
