sâmbătă

22 iunie, 2024

3 aprilie, 2023

Comasarea terenurilor agricole după aderarea la UE a statelor din Europa Centrală și de Est (ECE), începând cu 2004, a dus la diminuarea numărului de ferme din Uniune cu aproximativ 4 milioane de ferme, până în 2020. Din UE au dispărut în perioada 2005 – 2020 un total de 5,3 milioane de exploatații agricole (37%), numărul acestora coborând de la 14,4 milioane în 2005, la 9,1 milioane în 2020, conform datelor Eurostat. România a înregistrat cea mai consistentă reducere, însă rămâne țara UE cu cele mai numeroase exploatații agricole.

Astfel, România deținea în 2020 aproape 30% din numărul de ferme din Uniune, dar ele generau doar 3,3% din producția agricolă standard a blocului comunitar.

În intervalul 2005 – 2020, numărul fermelor a scăzut în toate statele membre, dar cele mai importante evoluții s-au înregistrat în fostele state comuniste, unde a început comasarea proprietăților mici retrocedate, simultan cu ascensiunea companiilor agricole. În top figurează și două state din sudul Europei:

  • România are cu aproximativ 1,4 milioane mai puține ferme, ceea ce indică o scădere de 32%
  • Polonia, care a aderat la UE în 2004 – cu 1,2 milioane mai puține ferme 47%
  • Italia – a pierdut 0,6 milioane de ferme, sau 34%) din câte avea în 2005
  • Ungaria – un minus de 0,5 milioane de ferme, adică 68%)
  • Bulgaria – 0,4 milioane de ferme dispărute (-75%)
  • Grecia – 0,3 milioane de ferme (-36%).

31,8% din exploatațiile agricole din UE erau în România și generau 3,3% din producția agricolă standard a UE


Din cele 9,1 milioane de exploatații agricole care existau în 2020 în UE, 2,9 milioane de ferme, adică 31,8% din total erau situate în România. Numărul este de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în Polonia, țara de pe poziția a doua din clasamentul UE – 1,3 milioane de ferme în Polonia, adică 14,4 % din totalul UE).

(Citiți și: ”Interviu Dacian Cioloș: ”Ungaria și Polonia au tratat agricultura ca pe un domeniu economic strategic. România a tratat-o ca pe un câmp electoral””)

Cele două țări foste comuniste sunt urmare de două state din sudul continentului:

  • Italia – cu 1,1 milioane de ferme (12,5 % din total)
  • Spania – 0,9 milioane (10,1 %).

Fermele dispărute în această perioadă au fost în cea mai mare parte exploatații agricole mici, de subzistență, care au fost achiziționate de firme cu putere financiară. Astfel, numărul fermelor din UE sub cinci hectare era în 2020 cu 4,6 milioane sub cel consemnat în 2005. Deși au existat pierderi importante și în rândul fermelor mai mari, acestea au fost mult mai puține – numărul total de ferme cu o dimensiune între cinci și 100 ha a coborât din 2005 până în 2020 cu 0,7 milioane.

Autoritățile europene consideră că fermele mici pot juca un rol important în reducerea riscului de sărăcie rurală, oferind venituri suplimentare și alimente.

Compoziția exploatațiilor agricole din UE: două din trei ferme, sub 5 hectare


Eurostat grupează pe trei tipuri principale fermele din UE:

  • ferme de semi-subzistență, unde se pune accent pe creșterea unei proporții mari de alimente pentru a hrăni fermierii și familiile acestora
  • ferme mici și mijlocii care sunt, în general, întreprinderi de familie
  • companii agricole mari, care sunt mai probabil să aibă o formă juridică sau să fie cooperative.

Această tipologie este clarificată prin analiza fermelor din punct de vedere al dimensiunii economice a acestora:

  • Din cele 9,1 milioane de ferme din UE, 3,3 milioane au avut o producție standard sub 2.000 euro pe an și au fost responsabile pentru doar 1 % din producția economică agricolă totală a UE. Aceste ferme foarte mici se află la capătul (semi-)subzistenței la scara agriculturii; aproximativ două treimi dintre aceste exploatații au consumat mai mult de jumătate din producția lor în 2016.
  • Alte 2,5 milioane de ferme au avut o producție economică cuprinsă între 2.000 și 8.000 de euro pe an. Împreună, aceste ferme foarte mici și mici reprezentau în 2020 două treimi (63,7 %) din totalul fermelor existente în UE.
  • 299.000 sunt ferme mari (3,3 % din totalul UE) ce au avut fiecare o producție standard de cel puțin 250.000 euro pe an și au însumat 56,4% din producția agricolă totală a UE. Aceste exploatații sunt mari întreprinderi agricole.

Structura exploatațiilor din România

Acest model este foarte vizibil în România, statul membru cu cel mai mare număr de ferme și unde nouă din zece ferme (90,3 % sau 2,6 milioane de ferme) erau mai mici de 5 ha.

(Citiți și: ”UE își pregătește agricultură bio pe 25% din terenurile agricole: În România nici măcar agricultura de subzistență nu mai e ecologică”)

Cu toate acestea, fermele cu cel puțin 50 de hectare cultivate, reprezentând 0,9% din total, cultivau în 2020 aproximativ 54,0% din terenul arabil al țării.

Eurostat notează că România, deși deținea 31,8% din exploatațiile agricole din UE, genera în 2020 doar 3,3% din producția agricolă standard a UE:

Fermele mici, de sub 5 ha, erau tipice și pentru Malta (96,6 % din total), Cipru (87,5 %), Grecia (74,0 %), Portugalia (73,4 %), Croația (70,6 %), Ungaria (64,9 %) și Bulgaria (64,0 %), precum și în special regiuni ale altora, cum ar fi părțile de sud ale Poloniei și regiunile de coastă din Spania și Italia.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: