Reţeaua Sputnik se extinde, aşa cum a fost anunţat încă de anul trecut, şi a lansat de curând şi site-ul în limba poloneză. Misiunea, aşa cum arată un comunicat de presă citat de media de la Varşovia, este „să ofere o perspectivă diversă asupra ştirilor internaţionale”.
Lansarea are loc în contextul în care Vladimir Putin vrea să menţină influenţa Rusiei în străinătate, dar şi al unor mari restructurări și reduceri pentru presa de la Moscova. Agenţia de ştiri TASS a concediat mai mulţi jurnalişti, iar bugetele alocate unor site-uri finanţate guvernamental şi alocate cinematografiei au fost reduse.
Polonia este un puternic susţinător al Ucrainei şi a cerut ca forţe de menţinere a păci ale ONU să fie amplasate în zona aflată în conflict în estul Ucrainei, pentru a observa şi supraveghea menţinerea armistiţiului.
Site-ul Sputnik oferă accesul şi la Radio Sputnik Polonia, care difuza deja în Polonia. „Site-urile Sputnik reflectă lumea multipolară de astăzi”, mai arată comunicatul de presă, folosind un termen des întâlnit la preşedintele Putin, care încearcă să vorbească despre o lume multipolară, contestând ideea de monopol american asupra chestiunilor internaţionale.
Preşedintele comisiei parlamentare pentru servicii speciale din Polonia, Marek Biernacki, a afirmat că autorităţile poloneze supraveghează atent astfel de iniţiative.
“Nu avem nicio iluzie că Rusia este pregătită să acorde sume substanţiale de bani şi să pună la dispoziţie resurse umane pentru a construi o aşa-numită coloana a cincea, care este operativă în Polonia, mai ales pe internet”, a spus politicianul polonez.
În toamna trecută, Rusia şi-a schimbat strategia media în plan internaţional, pe fondul celor mai încordate relaţii cu Occidentul de la războiul rece încoace.
Moscova a crescut bugetul pentru instituţiile sale media din străinătate în 2015, alocând 400 de milioane de dolari pentru canalul de televiziune Russia Today (RT) şi 170 de milioane de dolari pentru Rossiya Segodnya, agenţia de presă de stat care include şi Sputnik News.
Sputnik News este un website şi reţeaua de radiouri care înlocuieşte Vocea Rusiei. Spre deosebire de instituţia pe care o înlocuieşte, Sputnik News se remarcă prin mărime: va fi prezent în 34 de ţări, în 130 de oraşe. Aşa cum arată planurile de dezvoltare, birouri redacţionale vor fi şi în Bucureşti şi la Chişinău.
Sputnik News va avea redacţii în principalele capitale ale lumii: Washington DC, Berlin, Londra, Beijing, Paris, însă birourile sale sunt în special concentrate în vecinătatea apropiată Rusiei.
Alte manifestări ale Rusiei în statele central şi est-europene: specularea problemelor minorităților
Sputnik a anunţat deschiderea unui birou şi la Bucureşti. Deocamdata asta nu s-a întâmplat, însă în România este prezentă Russia Today. Sâmbătă şi duminică a organizat o conferinţă în care a fost prezent, prin Skype, şi Alexandr Dughin – cel mai influent sfătuitor al lui Vladimir Putin.
Modurile în care Rusia îşi manifestă influenţa şi produce agitaţie în regiune sunt diverse. De exemplu, foloseşte prietenii de la Budapesta pentru a agita cartea minorităţilor.
A fost cazul anul trecut în Ucraina, este cazul, din când în când, în România sau Slovacia, ţări cu o minoritate maghiară.
Presa de la Budapesta scria anul trecut, în contextul conflictului din estul Ucrainei, că şi alte regiuni ale acestei ţări prezintă probleme similare, cum ar fi Transcarpatia, unde există, printre altele, minorităţi române şi maghiare.
Publicaţii de la Budapesta afirmau că anularea legialţiei privind limbile minorităţilor şi mobilizarea militară în regiunile cu minorităţi pot fi fundaţia de la care să pornească un conflict similar celui din est şi în Transcarpatia.
Guvernul ungar, la fel ca şi cel român, au atras atenţia asupra legislaţiei privind limbile minorităţilor, dar premierul Viktor Orban a vorbit despre autonomia minorităţii maghiare din Ucraina.
Astfel de declaraţii au fost făcute şi referitor la minoritatea maghiară din România. Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, declara recent că, în condiţiile în care există forme de autonomie în ţări UE, este inacceptabil ca autonomia să nu fie acordată şi comunităţii maghiare din Transilvania. Altfel, maghiarii din Romania ar fi considerati „cetăţeni de rangul doi”, ceea ce este inacceptabil.
Maghiarii din ţara noastră nu au revendicat niciodată ceva ce nu este acceptat în UE, argumenta oficialul ungur, prezent în România la aniversarea a 25 de ani a UDMR.
Astfel de declaraţii trebuie privite şi în acest context, spuneau surse politice şi diplomatice. Rămâne o întrebare în ce măsură pot fi ele luate în serios.
