Sectoarele economice românești cu risc ridicat de intrare în incapacitate de plată sunt cele ale energiei, construcțiilor și metalelor, potrivit Barometrului Coface publicat luni.
Celelalte sectoare au un risc mediu de incapacitate de plată, iar singurul cu risc scăzut este cel farmaceutic.
Astfel, surprinzător este faptul că industriei auto din România nu i se atribuie un risc ridicat, spre deosebire de cea din Cehia și Polonia.
România este plasată în categoria de risc A4 – „rezonabil” pe harta riscului de țară, la fel ca și Bulgaria, Italia Maroc, Mexic, Columbia, Peru, Kenia, Botswana, Tailanda și Indonezia.
Ungaria are nivelul A3 – satisfăcător, la fel ca Polonia, Cehia, Slovacia și Lituania.
Țări precum Germania, Austria, Franța, Suedia, Belgia sau Spania au calificativul A2 – scăzut.
Barometrul Coface indică o încetinire generală a economiei globale, în ciuda acțiunilor băncilor centrale.
„Incertitudinea politică aflată în creștere, combinată cu un declin în volumul comerțului mondial, volatilitatea ridicată a prețurilor petrolului și scăderea vânzărilor de automobile în Europa și China au continuat să afecteze moralul corporativ”, spune comunicatul Coface România care însoțește raportul.
Spectrul războiului comercial
Companiile de pe toatecontinentele lumii sunt „vizibil îngrijorate în legătură cu retorica protecționistă a președintelui amrecian Donald Trump”, potrivit Coface.
„ Cu toate că războiul comercial chinezo-american pare să se îndrepte către un acord comercial între cele două mari puteri globale, acțiunile președintelui SUA în contextul campaniei pentru realegere și procedurii de punere sub acuzare rămân dificil de prevăzut”, spune Coface.
Mai mult, perspectivele sunt complicate de schimbările structurale în desfășurare în sectorul automotive (inclusiv la nivelul standardelelor de emisii din Europa), dar și de modificările în comportamentul consumatorilor din China cu impact asupra economiei.
„Economiile europene evoluează în prezent la două viteze:
- unele sunt în mod direct dependente de industria și comerțul globale (ex. Germania) și/sau afectate de incertitudini politice interne (Italia, Regatul Unit), în vreme ce
- economiile franceză, spaniolă și olandeză par să fie mai rezistente în fața acestor evoluții”, spune Coface.
Efectul politicilor băncilor centrale
Efectele politicilor monetare care fixează rate ale dobânzilor negative sunt considerate incerte.
„Politica ratelor negative poate stimula economia prin susținerea gospodăriilor și firmelor, dar poate și să erodeze profitabilitatea bancară”, apreciază Coface.
Teoretic, însă, „efectul pozitiv asupra activității va predomina. Impactul preconizat al recentelor măsuri de relaxare monetară, mai ales în zona euro, ar trebui așadar să fie real, chiar dacă aceste politici monetare ultra-expansioniste nu au permis inflației să se apropie de ținta fixată recent în țările care au adoptat această abordare”, mai spune raportul citat.
