Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Coface: De ce jumătate din firmele înființate în 2017 nu vor mai funcționa peste cinci ani

de Adrian N Ionescu , 7.2.2018

Jumătate dintre firmele înfiinţate în 2017 nu vor mai fi în funcţiune în 2022 – 2023, din cauza pregătirii insuficiente pentru intrarea pe piaţă, ca şi a condiţiilor mediului de afaceri şi intrării ciclului economic pe partea descendentă, potrivit estimărilor Coface România.

Multe dintre firmele nou înfiinţate sunt foarte vulnerabile și pentru că oportunitatea de afaceri este efemeră.

„În perioada de creştere accelerată, oportunismul te determină să deschizi o cafenea pentru că toată lumea consumă, prin mall-uri sau nu. Asta nu e o afacere, mai ales dacă semnalele privind apropierea recesiunii se vor adeveri (vedeţi şi tensiunile acumulate pe piaţa de capital). Maxim jumătate dintre companiile înfiinţate în anul 2017 vor mai fi în funcţiune în 2022 – 2023. Ele sunt ca acele flori care ies după furtună, dar fragile, beneficiază de oportunitatea momentului”, a declarat Iancu Guda, services director, Coface România.

Iancu Guda

Dimpotrivă, la companiile înfiinţate în recesiune, în anii 2009 şi 2010, „vedem o rată de supravieţuire în creştere şi pierderi mai mici. Sunt companii care s-au înfiinţat într-o perioadă mai dură, cu planuri mai conservatoare şi unele dintre ele au găsit oportunităţi, pentru că, în recesiune, sunt cele mai multe oportunităţi”, a adăugat Iancu Guda  (FOTO), cu ocazia prezentării Studiului Insolvențelor, realizat de companie.

Cele mai performante companii sunt cele înfiinţate în perioada de revenire iniţială şi relansare timpurie (a economiei). Au cel mai ridicat procent de supravieţuire şi cea mai bună profitabilitate medie. Aceste companii sunt înfiinţate într-o perioadă în care în general încrederea nu s-a relansat, dar au o viziune și încredere în ideealor. Există un gol lăsat de firmele care şi-au încetat activitatea, care au intrat în insolvenţă pe perioada recesiune, activele sunt subevaluate, costul investiţiei iniţiale e la 35 – 40% faţă de momentul bulei, iar antre”, explică Iancu Guda.

Griji și statistici

Numărul insolvenţelor a crescut cu 3% în 2017 faţă de anul precedent, până la 8.256, domeniile de activitate cele mai afectate fiind comerţul de energie şi sectorul de textile, asanarea şi îndepătarea gunoaielor, industria extractivă şi construcţiile.. Dintre toate, 326 au fost companii cu venituri de peste un milion de euro, cu şapte mai puţine decât în 2016.

„Pierderile cauzate creditorilor s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de 2016”, a subliniat Iancu Guda, care a precizat că, totuşi, una din trei firme intrate în insolvenţă a distribuit dividende”, chiar dacă, pe de altă parte, se confruntă cu decapitalizarea și îşi crește gradul de îndatorare.

Cele mai răsunătoare insolvențe din anul 2017 au fost Transenergo, Romcab, Arelco Power, KDF Energy şi Fidelis Energy.

Disproporţii

Ponderea companiilor cu profitabilitate zero (randamentul investiţiilor negativ sau între 0 şi 1% pentru 3 ani consecutivi) este în creştere şi mult disproporţionat de mare faţă de alte ţări din UE. Este vorba de companii nelistate la bursă, adică de majoritatea covârşitoare.

Aceste companii „zombi” au şi solvabilitate zero, adică rata de acoperire a dobânzii (EBIT/ dobânda platită) este subunitară pentru 3 ani consecutivi.

Sunt companii care au fost ţinute în viaţă de lichiditatea de bani din piaţă, respectiv de dobânzile mici, dar sunt prea îndatorate și nu mai pot investi, potrivit studiului Coface.

Cele mai mari trei greşeli care duc la insolvenţă

Cele trei greşeli majore care au determinat intrarea firmelor în incapacitate de plată, potrivit Studiului Insolvenţelor în România al Coface sunt:

I. Finanţarea deficitară a investiţiilor, prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru nevoile pe termen lung. „Practic, 7 din 10 companii insolvente şi-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor și de vânzare a stocurilor, motivul fiind:

  • 60% au achizitionat active corporale (ex: terenuri,masini, utilaje),
  • 30% au achitat parțial datoriile către bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) și dividende către actionari, iar
  • 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acțtionari și/sau administratori comuni cu firma subiect sau grad de rudenie/ prietenie apropiat), ”, potrivit sudiului Coface.

II. Investițiile proaste: 75% dintre companiile insolvente au înregistrat un cost al finanțării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor, deoarece rezultatul așteptat al investițiilor nu a fost materializat.

„Atunci cand randamentul activelor (efectul) este inferior costului finantarii (efortul), situația companiei se deteriorează și riscul de insolvență crește”, spune documentul citat.

III. Politica agresivă a dividendelor: în proporție de o treime, firmele insolvente au distribuit majoritatea profitului net sub formă de dividend, în mod accelerat, înainte de momentul încetării activității, fără un factor compensator pentru consolidarea situației de lichiditate (ex: creșterea profiturilor obținute sau a cifrei de afaceri).

Această practică „a determinat cresterea gradului de vulnerabilitate a companiilor respective, precum și o dependență mai mare de finanțarea externă.

Pe de altă parte, „evoluţia pieţei muncii rămâne îngrijorătoare. Devine extrem de greu şi scump să recrutezi oameni, ceea ce va limita investiţiile străine directe”, a amintit Eugen Anicescu, country manager al Coface România.

„Accesele de populism vor avea un rol semnificativ în evoluţia din regiune. E greu să recrutezi forţă de muncă specializată pentru sectorul serviciilor şi e complicat să dotezi cu forţă de lucru o fabrică”, a mai spus Eugen Anicescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Inundații în Veneția – apele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani

Vladimir Ionescu

Veneţia a fost inundată marţi seară de cel mai ridicat flux din ultimii 50 de ani, turiştii înaintând cu greu pe străzile inundate pentru a… Mai mult

Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult