Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Codruța Kovesi a sesizat CEDO în legătură cu revocarea sa de la DNA

de Vladimir Ionescu , 8.1.2019

Laura Codruţa Kovesi s-a adresat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), din cauza revocării sale din funcția de procuror-șef al DNA.

Acțiunea la instanța europeană a fost confirmată pentru G4Media de către Parchetul General.

Ea reclamă faptul că nu Kovesi susține că nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil și aduce următoarele argumente în sprijinul plîngerii depuse:

  • nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR
  • instanța constituțională a hotărât revocarea sa fără să o citeze și fără a-i da posibilitatea să se apere
  • decizia CCR de revocare nu poate fi contestată

Explicația oferită de Laura Codruța Kovesi în răspunsul trimis G4Media:

Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.

În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac.

Laura Codruța Kovesi a fost revocată anul trecut de președintele Klaus Iohannis, la somația CCR.

Curtea Constituțională a explicat în acel moment, că șeful statului, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia.

Refuzul președintelui a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.

Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr și-a depus candidatura pentru al 2-lea mandat de procuror general

Vladimir Ionescu

Augustin Lazăr își va depune candidatura pentru al doilea mandat de procuror general pe care-l permite legea, anunță un comunicat al Ministerului Public. Șansele de… Mai mult

Stiri

Deficit comercial de 25 mld. euro, în ianuarie pentru UE – Zona Euro are excedent

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană a înregistrat în ianuarie un deficit al balanţei comerciale de 24,9 miliarde de euro, în vreme ce Zona Euro a marcat un excedent… Mai mult

Stiri

Procesul lui Liviu Dragnea se apropie de final – la următorul termen se vor pune concluziile

Vladimir Ionescu

Procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman se apropie de final. Luni au fost reaudiați cinci martori,… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: „Ce facem la banca centrală trece peste înțelegerea administrației ca furnizoare de servicii publice”

Adrian N Ionescu

Perioada actuală este „numai bună” pentru testarea maturităţii instituţionale a Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit unui discurs al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Totodată, BNR… Mai mult

Stiri

Fostul deputat Cristian Rizea condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare. Decizie și în dosarul lui Cristi Borcea

Vladimir Ionescu

Fostul deputat PSD Cristian Rizea (foto) a fost condamnat luni, definitiv, la patru ani și opt luni de închisoare cu executare. El va fi dat… Mai mult