vineri

29 martie, 2024

8 ianuarie, 2019

Laura Codruţa Kovesi s-a adresat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), din cauza revocării sale din funcția de procuror-șef al DNA.

Acțiunea la instanța europeană a fost confirmată pentru G4Media de către Parchetul General.


Ea reclamă faptul că nu Kovesi susține că nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil și aduce următoarele argumente în sprijinul plîngerii depuse:

  • nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR
  • instanța constituțională a hotărât revocarea sa fără să o citeze și fără a-i da posibilitatea să se apere
  • decizia CCR de revocare nu poate fi contestată

Explicația oferită de Laura Codruța Kovesi în răspunsul trimis G4Media:

Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.


Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.

În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac.

Laura Codruța Kovesi a fost revocată anul trecut de președintele Klaus Iohannis, la somația CCR.

Curtea Constituțională a explicat în acel moment, că șeful statului, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia.

Refuzul președintelui a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.

Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Articole recomandate:

Etichete: , , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: