Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.
Astfel încât scăderea investițiilor publice a atras după sine și reducerea investițiilor străine directe, inclusiv componenta înființării de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (greenfield -investiții pornite de la zero).
Ponderea cheltuielilor de investiții bugetare în produsul intern brut (PIB, inclusiv finanțarea din fonduri nerambursabile post-aderare) a scăzut de la 7% în 2011, la 3,6%, conform execuției bugetare pe 2018, potrivit Consiliului Fiscal (CF).
Totodată, fluxul participațiilor de capital străine a scăzut de la mai mult de 4 miliarde de euro în 2014 (când erau singurele pe plus, dintre toate componentele investițiilor străine directe – ISD), la 1,8 miliarde de euro în 2018 (valori din septembrie anualizate), potrivit raportului de stabilitate financiară a Băncii Naționale a României (BNR).
Promisiuni nerealiste
„Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor”, spune Consiliul Fiscal în Opinia privind Bugetul statului pe 2019.
Astfel că, promisiunea proiectului de buget de stat pe 2019 de „ expansiune de proporții a cheltuielilor cu investițiile (de la 34,2 miliarde de lei în 2018 la 47,1 miliarde de lei lei în 2019)” riscă să repete scenariul anilor anteriori, „cu atât mai mult cu cât ipoteza îmbunătățirii de amploare a absorbției de fonduri structurale și de coeziune apare la acest moment drept excesiv de optimistă”, spune raportul CF
(Citiți și: ”Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție”)
„Istoric, estimările inițiale de absorbție (de fonduri europene) nu s-au materializat niciodată la nivelurile indicate”, amintește documentul citat.
Structura investițiilor străine
Este de remarcat că vectorii de stimulare a investițiilor străine au contat mai puțin decât politicile economice şi fiscale în general.
Aşa s-a întîmplat cu reducerea de TVA de la 24% la 19% în 2016 şi la 19% în 2017. Apoi, creșterea cheltuielilor salariale şi de pensii au amânat respectarea promisiunii de reducere până la 18%.
În septembrie 2018, ISD în România (o componentă principală a contului financiar al României) au înregistrat o scădere de 9% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit raportului de stabilitate al BNR.
Astfel că fluxul investițiilor străine (ISD) din ultimii ani a înregistrat o schimbare de structură defavorabilă, chiar dacă pe total fluxul ISD a crescut până în 2017. Cifrele finale pe 2018 ar putea arăta o scădere și la final, potrivit raportului citat.
„În perioada recentă se remarcă reluarea contribuției instrumentelor de natura datoriei (creditele intra-grup) în structura investițiilor directe”, spune BNR.
Și, dacă profitul reinvestit de străini și creditele de la firmele mamă aveau contribuții negative în 2014 la fluxul total, cele două componente au însumat volume mai mari decât aporturile de capital nou.
Creşterea ponderii profitului reinvestit (până la 39%) poate fi interpretată ca rezultat al maturizării investiţiilor de capital anterioare, dar nu neapărat şi creditele intra-grup, care sunt mai degrabă un semn de prudenţă.
Greenfield – prea puţin
Pe de altă parte, „investițiile de tip greenfield ca și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus”, spune BNR.
Astfel, investițiile greenfield au contribuit cu numai 77 de milioane euro la fluxul investițional în participații la capitalul social al întreprinderilor ISD în 2017, iar fuziunile și achizițiile cu 213 milioane euro, potrivit calculelor BNR.
Soldul investițiilor străine directe în întreprinderile greenfield, în valoare de aproape 44,78 de miliarde de euro, reprezintă 59% din soldul ISD, la sfârşitul anului 2017.
Relaţia cu deficitul de cont curent
În fine, BNR mai relevă şi legătura dintre investiţiile străine şi deficitul de cont curent, cele dintâi fiind „fluxuri negeratoare de datorie” (exclusiv creditele intragrup).
În ultimii doi ani, scăderea ISD a coincis cu adâncirea deficitului de cont curent, după ce în anii anteriori, importurile stimulate de politicile salariale şi de pensii nu au mai fost compensate suficient de stagnarea sau creşterea uşoară a participațiilor la capital de natura investitiilor directe (inclusiv profiturile reinvestite).
Urmărește-ne pe Google News
